Care este legătura între Taekwon-Do şi Creştinism
Dacă aţi vizitat acest portal puteţi să vă abonaţi la RSS feed. Mulţumesc pentru vizită!
Astăzi am avut o discuţie cu un bărbat ce dorea să înţeleagă legătura între Taekwon-Do şi Biblie, mai ales pentru faptul că eu singur, fiind în acelaşi timp preot, sunt şi sportiv, instructor şi am fost mulţi ani membru al echipei selecţionate a Moldovei. Mirarea lui a fost şi mai mare când a aflat că încă mai fac Taekwon-Do şi acuma. Este uşor de îneţes, având în vedere misterul care este în jurul artelor marţiale. Ştiu că aceasta este întrebarea multor oameni şi doresc în acest post să vin cu un răspuns. Imi dau seama ca nu pot să dau un răspuns complect aici, dar oricând puteţi scri întrebările Dvs. la comentarii şi voi veni cu răspunsuri.
1. Artele Marţiale au fost create în baza unei nevoi specifice şi aceasta nu este nou pentru nimeni. Războaiele şi atacurile violente au fost în toate vremurile. Bărbaţii din toate vremurile au fost nevoiţi să înveţe lupta pentru aşi proteja soţiile, copiii, părinţii, casele, averile şi ţara. Aşa au ajuns să fie dezvoltate armatele, diferite sisteme de luptă, armele, etc.
2. Artele Marţiale Orientale sun diferite de restul artelor marţiale prin faptul că se pune un mare accent la dezvoltarea caracterului luptătorului şi a puterii spirituale. Acest element era prezent şi în artele marţiale din vest, dar nu în acea măsura cum se făcea în orient.
3. Fondatorii Artelor Marţiale orientale au căutat mijloace pentru dezvoltarea spirituală adecvată. Nu este suficient pentru un luptător să înveţe tehnicile speciale. Dacă nu are un spirit puternic, nu va putea face faţă nici odată situaţiei. De fapt, scopul major al artelor marţiale orientale era nu de al învinge pe adversar ci de a deţine biruinţa asupra slăbiciunilor proprii, aşa cum este scris în cartea Proverbelor lui Solomon: “Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine curereşte cetăţi.” (Proverbe 16:32) În căutările lor după acest antrenament al spiritului, luptătorii şi învăţătorii de arte marţiale au apelat la religiile şi învăţăturile existente în orient. De multe ori ei apelau la învăţături care nu se acceptau reciproc: budizm, taoism, confucianism, etc. Aceşti oameni nu cunoşteau învăţătura adevărată a Cuvântului lui Dumnezeu.
4. Misionarii religiilor orientale au folosit artele marţiale pentru misiune şi aşa au răspândit învăţăturile respective. De altfel, toată lumea ştie astăzi despre mănăstirea Şao-Lin care este un exemplu clasic a acestui fel de misiune. În aceste mănăstori au crescut cei mai puternici luptători din istorie. Tot prin arte marţiale şi azi se răspândesc religile orientale în lumea contemporană, dar nu totdeauna. Cât nu este de straniu, dar unii din cei mai puternici luptători şi instructori care au mers în lumea întreagă să înveţe pe oameni Taekwon-Do au fost ateişti, comunişti din Coreia de Nord. Şi eu am învăţat la un astfel de om pentru o perioadă şi când mai mulţi am devenit creştini, nu am mai fost acceptaţi de el din pricina credinţei noastre.
5. Sportivii sunt folosiţi ca şi exemple în Scripturi. Mă bucur mult că atunci când am devenit creştin, m-am întâlnit cu un sportiv creştin care mi-a arătat ce spune Sfinta Scriptură despre sport şi că oridecâte ori Dumnezeu se foloseşte de exemplul sportivilor în Scripturi, o face pentru ai învăţa pe creştini dedicare, insistenţă şi alte lucruri şi calităţi frumoase de caracter. Am fost foarte mirat şi până în ziua de azi sunt mirat să văd că un număr mare de oameni religioşi au declarat şi declară sportul că ar fi păcat şi o plăcere a firii. După mulţi ani de antrenamente zilnice, vreau să vă spun că, încă, nici odată firea mea păcătoasă nu m-a trimis dimineaţa să merg la antrenament. De fiecare dată m-a oprit să mai stau să dorm, să mă mai odihnesc o zi, că sunt prea obosit, etc. Dar, mă scol şi merg să mă antrenez tocmai împotrova a ceia ce-mi spune firea pământească.
6. Sportul în sine este un mijloc excelent pentru învăţarea disciplinei şi insistenţei. Cât de mult lipseşte generaţiei tinere de astăzi aceste calităţi… Sportul în sine dezvoltă aceste calităţi care fără a ţine cont de orice alte rezultate, prezintă un preţ mare.
7. Artele marţiale sunt un mijloc de a vesti tinerilor Evanghelia şi acesta este scopul principal pentru care am rămas să fac sport şi fac până în ziua de azi. Astfel, Dumnezeu m-a ajutat să duc Evanghelia la mulţi tineri, să-i conduc la o relaţie personală cu Domnul Isus, să-i pregătesc pentru lucrarea de misiune şi muţi din ei azi sunt campioni, oameni integri, familişti exemplari şi cel mai mult slujitori ai lui Dumnezeu care duc Evanghelia până în ţările musulmane. Îi invit pe ei singuri, dacă ajung să citească acest post, să scrie la comentarii ce a însemnat pentru ei antrenamentele Taekwon-Do sau orice alt sport. De asemena, sunt bineveniţi să-şi scrie opinia şi cei ce sunt de altă părere.
Înainte de a veni la taekwon-do, credeam că cunosc destul despre Dumnezeu şi Cuvîntul Lui. Începînd să mă antrenez, am început a studia Biblia numai de dragul antrenamentelor. Dar aflîndu-mă odată la un seminar despre planificarea taberelor, condus de Vasile Filat, am văzut planul lui Dumnezeu pentru omenire şi pentru mine şi L-am primit pe Isus ca Domn al vieţii mele. Niciodată nu m-am gîndit să devin instructor de Taekwon-do, dar acum Domnul mă foloseşte în predarea taekwon-do-ului şi a Cuvîntului Său în or. Călăraşi şi satele din raza acestuia.
Ca sport, iniţial nu eram prea pasionat de taekwon-do, veneam pentru că mă gîndeam că cîndva îmi va prinde bine în viaţă.Adevărata pasiune a venit atunci cînd am înţeles că taekwon-do-ul este un mijloc minunat de a răspîndi Cuvîntul lui Dumnezeu la tineri şi acum unii din ei l-au primit ca Domn şi Mîntuitor personal.
Ghenadie Curbet
*Exista o simtire a lui Dumnezeu, o simtire a iubiri de Dumnezeu.
-Citand cele spuse de tine, cum te trezesti din somn dimineata, cum te fortezi sa-ti invingi lenea pentru a merge la antrenamentul de taekwon-do, cum esti miscat de aceasta dorinta puternica de a te antrena, iti arata tie ca esti in stare de un efort de vointa pentru ati satisface o pasiune.
Pasiunea este un fel de iubire.
Poti sa fii pasionat de sport, de femei, de masini, de calculator etc.
-Alta este insa, sa fii pasionat de Dumnezeu.
*Pentru a intelege acest lucru, iti voi spune cateva cuvinte intr-o descriere “epica” a, iubirii unei femei fata de un barbat.
*Cred ca ai fost si tu indragostit si ai fost miscat in toate cele ce le faceai de aceasta iubire, astfel poate ma vei intelege.
*Cand o fata se indragosteste puternic de un baiat, in toate cele ce le face este miscata de aceasta iubire.
Astfel se trezeste dimineata, ii este lene, dar pentru ca are intalnire cu iubitul ei se forteaza, birueste lenea se duce la baie, se uira in oglinda, se spala, se sulemeneste, se face frumoasa pentru iubitul ei.
Inca nu s-au intalnit, insa sufletul ei se bucura numai cu gandul ca se vor intalni, ca se vor simti bine imbratisandu-se unul cu celalalt.
Iar pentru a nu fi stingheriti, se gandeste ca urmatoarea intalnire sa fie intr-un loc mai intem mai ascuns, pentru a se bucura deplin de iubitul ei.
*Un om aflat in Iubirea de Dumnezeu, cand se trezeste de dimineata simte lenea, insa se scoala o birueste pentru Dumnezeu (nu pentru taekwon-do ori alt sport si/sau alta pasiune), apoi da Slava lui Dumnezeu, isi face o scurta rugaciune in fata icoanei, se spala, si revine in fata iconei, incepe sa se oglindesca in ea citind un acatist, astfel isi sulemeneste sufletul ca sa-i placa lui Dumnezeu, iubitul lui.
In toate cele ce le face, le face pentru Dumnezeu, nu pentru sine, sportul este o activitate ce se face in iubire de sine, nu din dragoste pentru Dumnezeu.
Miscat de iubire de Dumnezeu, iti desfasori o activitate lucrativa binecuvantata in care continui sa te rogi, defapt sa-i spui lui Dumnezeu ca il iubesi, Doamne te iubesc, ajuta-ma sa ma iubesc cu tine, adica:
Sa nu ma inalt in ganduri fata de aproapele meu, sa nu ma cred mai bun sau mai destept decat el, iar pentru a fi in cea mai slaba iubire de Dumnezeu trebuie sa pot gandi ca Dumnezeu ii iubeste pe oameni, aceasta este cea mai slaba iubire de Dumnezeu dupa cum spune parintele Siluan Atonitul.
Un om face sport din mandrie si slava desarta nu din iubire de Dumnezeu.
* Si oameni mandri si iubitori de slava desarta pot vorbi despre Dumnezeu, despre Dumnezeu vorbesc si fotbalisti, isi fac cruce si alearga dupa o besica de ajung sa si moara pentru aceasta. Insa aceasta nu este in iubire de Dumnezeu ci din iubire de: fotbal, bani si nume adica-slava desarta.
Sufletul omenesc dupa caderea in pacat a protoparintilor nostri Adam si Eva s-a facut patimas si simte intr-un mod patimas.
Astfel in sufletul nostru salaslueste:
*Mandria si slava desarta
*Iubirea de arginti
*Invidia
*Lacomia pantecului
*Desfranarea
*Trandavia
*Mania
Aceste patimi au adus in lume jocurile si distractiile, bucuriile faradelegi bucurii ce sunt in afara iubiri de Dumnezeu.
In acesa simtire are sens razboiul si luptele martiale.
Cei din orient au un alt dumnezeu, exista o lupta intre bine si rau iar raul este infrant printr-o atitudine de luptator de arte martiale.
Dumnezeul crestinilor ortodoxi este atotputernic si a biruit raul prin iubire
Cauta-l pe acest Dumnezeu si justificarile fortificarilor trupesti si sufletesti din activitatile sportive vor fi lipsite de sens, mai ales ca un sportiv este un iubitor de sine asa dupa cum am mai spus.
*Cauta sa afli ce inseamna sa biruesti raul prin iubire si astfel vei afla si de iubirea de vrajmasi a lui Dumnezeu si de posibila ta iubire fata de cei ce te pregatesti sa te aperi.
IN IUBIREA DE DUMNEZEU, VRAJMASI SUNT TRIMISII LUI DUMNEZEU CE VIN SA TE PEDEPSEASCA PENTRU PACATE!
CAND ESTI IN IUBIREA DE DUMNEZEU, TE TEMI DE DUMNEZEU SA NU-L SUPERI, ASA CUM IUBITA DE MAI SUS ATUNCI CAND ESTE INDRAGOSTITA SE TEME SA NU SUPERE PE IUBITUL EI, SI FACE TOT CE II STA IN PUTINTA SA NU GRESEASCA CU CEVA FATA DE EL.
*ASA SI IN IUBIREA DE DUMNEZEU , ITI ESTE FRICA SA NU ITI SUPERI IUBITUL SI FACI TOT CE ITI STA IN PUTINTA SA RESPECTI LEGEA SI PORUNCILE LUI, PENTRU A NU IL SUPARA.
-CEL CE ARE FRICA DE DUMNEZEU NU SE PREGATESTE DE NICI UN RAZBOI, PENTRU CA, EL SE AFLA IN RAZBOI CU DIAVOLUL, VRAJMAJUL LUI DUMNEZEU SI AL ZIDIRI LUI, RESPETIV A OMULUI.
Cu multumire pentru rabdare si ingaduinta
C.J.