Şi mie imi pasă…

Dacă aţi vizitat acest portal puteţi să vă abonaţi la RSS feed. Mulţumesc pentru vizită!

Trăim noi vremuri în mod deosebit violente, unde acest termen progresează personal, familial şi social? Se pare că răspunsul la această întrebare este evident numai la amintirea numărului crescînd de războaie, omoruri, atacuri teroriste şi multor alte acţiuni asemănătoare. Termenul de violenţă îşi continuă ravagiile, chiar dacă vine în tangenţă cu progresul civilizaţiei. Societate, dezvoltare, evoluţie şi totuşi, de ce se formează acest indice direct proporţional de creştere a violenţei? Ce lipseşte omului şi care e sursa acestei uri manifestate asupra aproapelui?
Lumea a devenit o paletă gravată cu cele mai închise nuanţe a răului, întunericului, păcatului, răzbunării şi a violenţei. Care e imaginea ce o lăsăm pe pînza timpului? Ce vor moşteni copiii noştri sau mai rău, ce culori noi vor adăuga? Cineva spunea: „Declinul unei societăţi se începe din interiorul ei?. După acest principiu a avut loc căderea civilizaţiei Maya, distrugerea Imperiului Roman şi a Imperiului Osman şi lista continuă, aducînd un mare semn de întrebare cine este următorul…
O civilizaţie, o societate este alcătuită din familiile care creează baza unui stat, asta am fost învăţaţi încă de mici şi totuşi nu ni s-a spus ce să facem pentru a zidi acest cămin al dragostei şi al fericirii. Din lipsă de interes, romantism şi apreciere familia se distruge. Iar la baza acestei îngrozitoare prăbuşiri stă nimic altceva decît violenţa.
Violenţa în familie, termen care acoperă o serie de acţiuni brutale ce include abuzul moral, fizic, emoţional sau sexual asupra partenerului, copilului sau bătrînilor dintr-un cămin. O problemă atît de răspîndită, atît de actuală încît experţii în domeniu cred că rata violenţei este mult mai înaltă decît arată statisticile. Bunăoară unele sondaje făcute de Centrul Naţional de Abuz şi Neglijare a Copilului din SUA a evaluat că anual numai în acest stat 2,3% din numărul total de copii sau aproximativ 1.5 milioane de copii experimentează violenţă din parte părinţilor. Mai mult de 18 mii de copii suferă de dizabilităţi permanente atît fizice, cît şi emoţionale din cauza violenţei. 56% din cei maltrataţi sunt supuşi abuzului fizic sau neglijaţi emoţional.
Extraordinar! Într-un timp cînd avem mai mulţi bani, dăm mai puţină dragoste, acum cînd sunt mai multe maşini avem mai puţin timp, acum cînd suntem împliniţi financiar, sufletele noastre tînjesc decepţionate după un strop de iubire.
Dar ce termen am putea defini pentru situaţia creată în ţara noastră, cînd părinţii îşi părăsesc copiii pentru o italie, o spanie, ca mai apoi să revină, găsind un desfrînat, un imoral, un întemniţat, un nimic, cum se întîmplă în majoritatea cazurilor… Nu este acesta violenţă? Cînd nu sunt împlinite nevoile sufletului plăpînd şi inocent al copilului cu dragoste, ci doar este bestializat de ceea de ce este influenţat. Generaţia tînără nu mai poate fi acel canal de transmitere din generaţie în generaţie a valorilor morale şi a principiilor de viaţă.
Oamenii cred că Dumnezeu a uitat de noi, eu cred ca noi suntem cei care am uitat de Dumnezeu şi L-am scos din vieţile noastre, căptuşindu-ne cu materialism, ură, suspiciune, impertinenţă şi violenţă. Şi cît va continua asta? Pare atît de disperată chemarea la trezire şi la deşteptare, cum menţiona, de altfel şi Mureşanu. Liderul indian M. Ghandi a afirmat „Non-violenţa este primul punct al credinţei mele?, si eu pledez pentru o reînviere la dragoste şi la o reconciliere cu Dumnezeu. Sunt sigură că o inimă plină de dragoste altruistă nu numai că va aduce pace cu Dumnezeu, cu sine însuşi, cu membrii familiei, cu societatea, dar şi va deschide în inima fiecăruia un izvor de altruism şi dedicare , marcînd astfel o schimbare.
Moldova are viitor, Moldova poate fi deşteptată, Moldova poate recrea familii cu soţi iubitori, cu soţii gingaşe şi grijulii şi copii ascultători. Moldova poate fi un exemplu în non-violenţă. Credinţa, nădejdea şi dragostea… Lasă-L pe Dumnezeu să-ţi umple inima cu ele, ca să poţi la rîndul tău, dărui credinţă, nădejde şi dragoste.

Alte articole:

Scrie opinia ta: