
Definiţia?
Dictionarul âWord Web onlineâ? da urmatoarea definite a cuvintului Prozeltism:
âProzelitismâ? provine din limba GreacÄ Åi înseamnÄ:
âTendinÅ£a de a-I converti pe oameni la o altÄ opinie, deobicei o altÄ religie. Ãn Noul Testament se referÄ deobicei la cineva care s-a convertit la Iudaism. IniÅ£ial prozelitismul era legat de creÅtinism, dar se foloseste Åi la alte religii; încercarea de a converti pe cineva de la credinÅ£a lor sau chiar incercarea de a-I convinge pe oameni de parerile lor, religioase sau nu.â?
Cadrul Legal
ConvenÅ£ia InternaÅ£ionalÄ a drepturilor Civile si Politice, în Articolul 18 spune:
1.Fiecare trebuie sÄ aibÄ libertatea conÅtiineÅ£ei Åi a religiei. Acest drept include libertatea de a avea Åi a adopta o religie sau crez, la alegerea Åi libertatea personalÄ [â¦].
3. Libertatea cuiva de a-Åi manifesta religia sau credinÅ£a sa, poate fi subiectivÄ numai în limitÄrile pe care le prevede legea statului Åi care sunt necesare pentru a proteja publicul, oridinea, sÄnÄtatea, morala, sau drepturile fundamentale Åi libertatea altora.
Constituţia Republicii Moldova
Articolul 31 (Libertatea ConÅtiinÅ£ei)
(1) Libertatea conÅtiinÅ£ei este garantatÄ. Ea trebuie sÄ se manifeste în spirit de toleranÅ£Ä Åi de respect reciproc.
(2) Cultele religioase sînt libere Åi se organizeazÄ potrivit cu statutele proprii, în condiÅ£iile legii
(3) Ãn relaÅ£iile dintre cultele religioase sînt interzise orice manifestÄri de învrÄjbire.
Articolul 32 (libertatea opiniei si a exprimarii)
1. OricÄrui cetÄÅ£ean îi este garantatÄ libertatea gîndirii, a opiniei, precum Åi libertatea exprimÄrii în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil.
2. Libertatea exprimÄrii nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.
Atît ConvenÅ£ia InternaÅ£ionalÄ a drepturilor omului cît Åi ConstituÅ£ia Republicii Moldova, nu vedem sÄ se pronunÅ£e împotriva Prozelitismului, atît timp cît acesta nu merge în dezacord cu legile Statului. ConstituÅ£ia statului nostru, garanteazÄ libertatea opiniei precum Åi libertatea exprimÄrii în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil, totuÅi toate acestea luate la un loc nu au voie ca sÄ stîrneasca învrÄjbire între culte.
Ãnainte de a ne trage orice concluzie, aÅ vrea sÄ privim Åi la ce spune Legea Lui Dumnezeu cu privire la acest subiect.
Ce spune Biblia?
Ãn Biblia de limbÄ RomânÄ cuvîntul âProzelit, prozeliÅ£i, prozeliÅ£iiâ?, îl întîlnim numai de 3 ori Åi toate menÅ£iunile acestea se întîlnesc în cartea Faptele Apostolilor. Trebuie de remarcat faptul cÄ Ã®n original, cuvîntul este întîlnit de mai multe ori.
Prima menÅ£iune o gÄsim în capitolul 2;
âToÅ£i se mirau, se minunau, Åi ziceau unii cÄtre alÅ£ii: ,,ToÅ£i aceÅtia cari vorbesc, nu sînt Galileeni? 8 Cum dar îi auzim vorbind fiecÄruia din noi în limba noastrÄ, în care ne-am nÄscut? 9 ParÅ£i, Mezi, ElamiÅ£i, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia, 10 Frigia, Pamfilia, Egipt, pÄrÅ£ile Libiei dinspre Cirena, oaspeÅ£i din Roma, Iudei sau prozeliÅ£i, 11 Cretani Åi Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!â (Faptele Apostolilor 2:7-11)
Printre toÅ£i oaspeÅ£ii veniÅ£i la Ierusalim, în ziua Cincizecimii, în aceasta categorie de oameni, gÄsim Åi pe ProzeliÅ£i, puÅi alÄturi cu Iudeii. Aici vedem ca Prozelitismul, iniÅ£ial nu a fost legat de CreÅtinism(cum o aratÄ unele dictionare sau comentarii) ci a a apÄrut mult mai înainte. Cartea Faptele Apostolilor în capitolul 2 ne descrie ziua Cincizecimii, a coborîrii Duhului Sfînt, Åi defapt odatÄ cu coborîrea Duhului Sfînt, aceasta a constituit Åi începutul Bisericii CreÅtine. Dar noi vedem, chiar în aceaÅi zi, acolo erau deja prezenÅ£i aÅa numiÅ£ii âprozeliÅ£iâ?. Cine erau ei? DicÅ£ionarul Biblic ne da urmÄtoarea definiÅ£ie a cuvintului:
4339 proselutos {pros-ay’-loo-to: Nou venit, un strÄin, un prozelit, unul dintre neamuri care s-a convertit la Iudaism.
Prozelit era un strÄin, un om dintre neamuri care s-a convertit la Iudaism. Defapt Rabinii, imparÅ£eau pe ProzeliÅ£i în douÄ categorii. ProseliÅ£ii dreptÄÅ£ii care au primit tÄierea împrejur Åi se obligau sÄ Å£inÄ Ã®ntreaga lege MosaicÄ; Åi proseliÅ£ii porÅ£ii care locuiau printer Iudei, dar nu erau tÄiaÅ£i împrejur, Åi Å£ineau doar cîteva dintre legi.
Evanghelia dupa Matei 23:15 spune aÅa:
âVai de voi, cÄrturari Åi Farisei fÄÅ£arnici! PentrucÄ voi înconjuraÅ£i marea Åi pÄmîntul, ca sÄ faceÅ£i un tovarÄÅ de credinÅ£Ä; Åi, dupÄ ce a ajuns tovarÄÅ de credinÅ£Ä, faceÅ£i din el un fiu al gheenei, de douÄ ori mai rÄu decît sînteÅ£i voi înÅivÄ.
In original, in loc de expresia âTovarÄÅ de credinÅ£Äâ? este folosit cuvîntul de mai sus âproselutos {pros-ay’-loo-to) Fariseii Åi CÄrturarii care erau de religie Iudaica, Biblia zice cÄ Ã®nconjurau marea Åi pÄmîntul (in sens metaforic) ca sÄ prozeliteze pe cineva la credinÅ£a lor. Deci încÄ odata vedem cÄ Ã®n sfînta Scriptura, cînd se vorbeste de prozelit, prozeliÅ£i, se are în vedere pe cineva care a fost dintre neamuri Åi s-a convertit la Iudaism.
UN PROZELIT POATE SA DEVINA COPILUL LUI DUMNEZEU
âDeaceea, fraÅ£ilor, alegeÅ£i dintre voi Åapte bÄrbaÅ£i, vorbiÅ£i de bine, plini de Duhul Sfînt Åi înÅ£elepciune, pe cari îi vom pune la slujba aceasta. 4 Iar noi vom stÄrui necurmat în rugÄciune Åi în propovÄduirea Cuvîntului.â 5 Vorbirea aceasta a plÄcut întregei adunÄri. Au ales pe Åtefan, bÄrbat plin de credinÅ£Ä Åi de Duhul Sfînt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena Åi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia.â? (Fapte 6:3-5)
Printre cei 7 BÄrbaÅ£i temÄtori de Dumnezeu care au fost aleÅi sÄ slujeasca la mese, îl vedem Åi pe Nicolae din Antiohia, care a fost dintre neamuri, se convertise cîndva la Iudaism, dar acum, cînd a crezut din toata inima în Domnul Isus Hristos, Biblia spune cî el, împrunÄ cu cei 6, era vorbit de bine, plin de Duhul Sfînt Åi înÅ£elepciune.
âCÄci, dacÄ este cineva în Hristos, este o fÄpturÄ (Sau: zidire.) nouÄ. Cele vechi s’au dus: iatÄ cÄ toate lucrurile s’au fÄcut noi.â? (2 Cor 5:17)
Va continua
Autor: Tentiuc Alexei


