Sfîntul apostol Pavel ne avertizează că ereziile sau învăţăturile străine creştinătăţii pot apărea în rezultatul ascultării prorocilor minciunoşi şi a necunoştinţei cuvîntului lui Dumnezeu. Apostolul Pavel chiar ne avertizează (2 Corinteni 11:13-15) că chiar Diavolul se poate preface într-un înger de lumină şi să ne propovăduiască o altă evanghelia, afară de cea care ne-a fost propovăduită prin Hristos şi despre Hristos ca unicul mîntuitor. Astfel, în Biblie la Galateni 1:8 Apostolul Pavel vorbeşte clar că chiar dacă un înger ar veni şi ni-ar spune o altă evanghelie afară de cea care spune că Dumnezeu Fiul s-a făcut trup omenesc spre mîntuirea omenirii, să fie respinsă categoric sau cu alte cuvinte să fie anatema.Din cauza necunoştinţei acestui cuvînt preţios al Apostolului Pavel a apărut la începutul sec. VII religia musulmană sau islamul, întemeiată de către Mahomed. Astfel, potriv literaturii Islamice în anul 610 lui Mahomed i se arată presupusul Arhanghel Gabriel, care i-a dat o revelaţie şi o învăţătură deosebită faţă de cea a creştinismului. Chiar la început, însuşi Mahomed a fost nesigur, deoarece a presupus ca ar fi implicate nişte puteri demonice (http://www.crestinul.ro/islamul.htm), însă istoria ne spune că acest înger i s-a arătat din nou îndemnîndu-l să scrie mai departe ceea ce i se revela. Deşi, a rămas iarăşi nesigur de provenienţa acestei revelaţii, el a fost îndemnat să creadă şi să scrie toate aceste învăţături, spuse de acest înger, la îndemnarea şi încurajarea soţiei lui Kadidja. Este cunoscut faptul că Mahomed nu putea citi şi nici nu putea scrie, de aceea el povestea tot ce i s-a revelat de acest înger prietenilor lui care puteau srie. Astfel din 610 pînă în 632, Mahomed, povestind aceste lucruri tovarăşilor lui, a reuşit să scrie cartea Coran, care este carte de bază a Islamului (http://ro.wikipedia.org/wiki/Islam), atrăgînd în acestă învăţătură greşită sute de oameni, ca să ajungă timp de un secol, prin sabie şi război, cel mai puternic imperiu din lume (750-1258). Prin acestă revelaţie, care cu siguranţă, potrivit Bibliei, nu este de la Dumnzeu, a dus la o luptă de idei de nivel politic, teologic şi cultura care durează pînă în ziua de azi.
Pericolul cel mai mare este că această relegie şi această învăţătură religioasă are cea mai mare creştere din lume în ce priveşte urmaşii ei, ajungînd să aibă o răspîndire şocantă chiar în unele state ca Germania, Marea Britanie, Franţa, SUA, care se pretind a fi leagănul creştinismului.
De aceea, studierea cuvîntului lui Dumnezeu, Biblia, şi stăruinţa în învăţătura biblică este extrem de importantă pentru întărirea credinţei noastre, precum şi pentru înaintarea evangheliei şi a creştinismului întreaga lume. Şi chiar dacă ar veni un înger de lumină care ne-ar spune o învăţătură greşită sau alta decît cea vestită de Isus şi Apostolii lui (Ex: Martorii lui Iehova, Mormonii, Islamul, etc.) să fie respinsă categoric.
| ||
Apariţia islamului şi îngerii | ||
Conţinutul portalului este disponibil sub licenţa GNU pentru documentaţie liberă. © Moldova Creştină | ||
Mi-a placut ! Dumnezeu sa te binecuvinteze !
Daca diavolul se transforma intr-un inger de lumina, de ce oare tocmai ingerul care a venit la profetul Muhammed este acest diavol? Pentru ca asa vrea ‘x’? Nu vreau sa jignesc si nici sa atac eu las Bilblia sa va raspunda:
(Deut 18:18)
Un profet dintre oameni si voi pune cuvintele in gura sa,(nu stia sa scrie) deci cred ca este evident, si el le va spune tuturor ceea ce ii voi porunci eu lui. Acest verset este adresat lui Isus, vesteste venirea unui nou profet.
Dumnezeu sa va lumineze!
De ce nu comentati si acest pasaj din Biblie?
aloo! Mai este cineva pe fir?
Deuteronomy 18:17-22 17 Atunci Domnul mi-a zis: ,,Ce au zis ei, este bine. 18 Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un prooroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui, şi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu. 19 Şi dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe cari le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală. 20 Dar proorocul care va avea îndrăsneala să spună în Numele Meu un cuvînt pe care nu-i voi porunci să-l spună, sau care va vorbi în numele altor dumnezei, proorocul acela să fie pedepsit cu moartea.“ 21 Poate că vei zice în inima ta: ,,Cum vom cunoaşte cuvîntul pe care nu-l va spune Domnul?“ 22 Cînd ceeace va spune proorocul acela în Numele Domnului nu va avea loc şi nu se va întîmpla, va fi un cuvînt pe care nu l-a spus Domnul. Proorocul acela l-a spus din îndrăsneală: să n’ai teamă de el.
Hai sa privim la text in contextul lui. Dzeu vorbeste poporului Sau inainte de a intra in tara promisa si El spune ce se va intimpla. Este clar ca se vorbeste despre profetii care vor aparea cand ei sunt in tara promisa. Nu poate fi despre Isus pentru ca El nu a pacatuit niciodata cand traia. Dar este clar profetul mentionat poate sa spuna si adevarul si minciune. Dzeu avertizeaza oameni lui sa fie pregatiti in timpul acela. Cand citesti ceva in Biblia nu poti lua ce vrei ci trebuie sa privesti in context. Biblia se interpreteaza singura, orice literatura trebuie fie interpretata urmand legii de a interpreta.
Bun
eu o sa postez aici un dialog dintre Ahmed Didat, pe care sigur il cunosti si un preot, in privinta acestui pasaj.
Un profet asemenea lui Moise
Recitind aceste versuri în Afrikaans, mÄ scuzai pentru pronunÅ£ia mea nesigurÄ. Predicatorul mÄ asigurÄ cÄ mÄ descurcam bine. Ãl întrebai:â?La cine se referÄ aceastÄ profeÅ£ie?â?. FÄrÄ cea mai micÄ ezitare îmi rÄspunse:â? La Iisus!â?. Ãl intrebai: â?De ce Iisus â numele lui nu este menÅ£ionat aici?â? Preotul îmi dÄdu replica: â?Din moment ce profeÅ£iile sunt cuvinte-imagini a ceva ce urmeazÄ sÄ se petreacÄ Ã®n viitor, considerÄm cÄ formulÄrile acestui vers îl descriu corect. Vezi tu, cele mai importante cuvinte ale acestei profeÅ£ii sunt:
â? SOOS JY ISâ? (asemenea Å£ie) – asemenea lui Moise – Åi Iisus este asemenea lui Moise. Ãl întrebai: â?Ãn ce fel Iisus se aseamanÄ cu Moise?â?. RÄspunsul fu:â?Ãn primul rând, Moise era EVREU Åi Iisus era Åi el tot EVREU, în al doilea rând, Moise era PROFET, Åi Iisus era tot PROFET â aÅadar, Iisus este asemenea lui Moise, Åi acesta este exact lucrul pe care Dumnezeu i-l prevestise lui Moise – âSOOS JY ISâ?. Te poÅ£i gândi la alte asemÄnÄri între Moise Åi Iisus?, îl întrebai. Predicatorul zise cÄ nu-i venea în minte nici una. Ãi rÄspunsei: â?DacÄ acestea sunt singurele doua criterii pentru descoperirea unui candidat pentru aceastÄ profeÅ£ie a Deuteronomiei 18:18, atunci în acel caz criteriul s-ar potrivii oricÄruia dintre urmatoarele personaje biblice dupa Moise: – Solomon, Isaiah, Ezeckiel, Daniel, Hosea, Joel, Malachai, Ioan Botezatorul etc, pentru cÄ ei TOÅ¢I erau atât evrei, cât Åi profeÅ£i. De ce sÄ nu aplicam noi aceasta profeÅ£ie oricÄruia dintre aceÅti profeÅ£i Åi de ce doar lui Isus? De ce sÄ facem noi una din unul Åi alta din celÄlalt? Preotul nu avu nici un raspuns. Continuai: â?Vezi tu, concluzia mea este cÄ Iisus este mai degraba diferit de Moise, Åi dacÄ mÄ Ã®nÅel, te-aÅ ruga sÄ mÄ corectezi.â?
Trei deosebiri
Zicând acestea, venii cu urmÄtorul argument: â?ÃN PRIMUL RÃND, Iisus nu este asemenea lui Moise deoarece, dupa tine, â IISUS ESTE DUMNEZEUâ, dar Moise nu este Dumnezeu. Este acest lucru adevÄrat?â? El zise: âDa!â?. Spusei: â?Dar Isus nu este asemenea lui Moise!â?. â?ÃN AL DOILEA RÃND, dupÄ tine, âIISUS A MURIT PENTRU PÄCATELE LUMIIâ, dar Moise nu a trebuit sÄ moara pentru pÄcatele lumii. Este acest lucru adevÄrat?â? El spuse din nou: âDaâ?. Zisei: âAÅadar, Iisus nu este asemenea lui Moise!â? âÃN AL TREILEA RÃND, IISUS S-A DUS ÃN IAD PENTRU TREI ZILE, dar Moise nu a trebuit sÄ se ducÄ acolo. Este acest lucru adevÄrat?â? RÄspunse cu greutate: â?Da.â? Concluzionai: â?Prin urmare, Iisus nu este asemenea lui Moise!â?. âDar, predicatorule,â continuai: âacestea nu sunt fapte sigure, fapte solide, fapte tangibile, ele sunt simple probleme de credinÅ£a de care cei neânsemnaÅ£i se pot împiedica Åi cÄdea. Hai sÄ discutam ceva foarte simplu, foarte banal, astfel încât dacÄ aceÅti neânsemnaÅ£i de care vorbeai ar fi invitaÅ£i sÄ asculte discuÅ£ia nu ar întâmpina nici o dificultate în a o înÅ£elege, ce zici?â?. Preotul fu cât se poate de fericit la propunerea aceasta.
Tata si mama
(1) âMoise avea un tatÄ Åi o mama. Muhammad avea Åi el un tatÄ Åi o mamÄ. Dar Iisus avea doar mamÄ, Åi nu avea un tatÄ omenesc. Este acest lucru adevÄrat?â?. El zise: â?Da.â? Zise-i: DAAROM IS JESUS NIE MAAR MUHAMMAD IS SOOS MOSES!â? ÃnÅ£eles: â?AÅadar, Iisus nu este asemenea lui Moise, dar Muhammad este asemenea lui Moise!â?. Cititorul a realizat probabil pânÄ Ã®n acest moment cÄ foloseam limba Afrikaans doar în scopuri practice. Nu voi mai continua sÄ o folosesc în aceasta naraÅ£iune.
NaÅtere miraculoasÄ
(2) â?Moise Åi Muhammad s-au nÄscut pe cale normalÄ, naturalÄ, adicÄ prin asocierea fizicÄ Ã®ntre un bÄrbat Åi o femeie; dar Iisus a fost creat printr-un miracol deosebit. VÄ veÅ£i aminti cÄ ni se spune în Evanghelia Sfântului Matei 1:18.â?. â â¦.ÃNAINTE DE A SE ÃMPREUNA (Iosif Tâmplarul Åi Maria), EA A RÄMAS ÃNSÄRCINATÄ CU UN COPIL DE LA DUHUL SFÃNT.â? Åi Sfântul Luca ne spune ce a gândit Maria când i s-a anunÅ£at vestea cea bunÄ a naÅterii unui fiu sfânt: ââ¦CUM ESTE OARE POSIBIL ACEST LUCRU, FÄRÄ SÄ CUNOSC NICI UN BÄRBAT ? ÅI ÃNGERUL RÄSPUNSE, ÅI ZISE CÄTRE EA: SFÃNTUL DUH SE VA POGORà ASUPRA TA, IAR PUTEREA CELUI ÃNALT TE VA ACOPERI â¦.â?(Luca1:35). Sfântul Coran confirmÄ naÅterea miraculoasÄ a lui Iisus în cuvinte mai nobile Åi mai sublime. Drept raspuns la intrebarea ei logicÄ: âO, Dumnezeul meu! Cum sÄ am eu un fiu când nici un barbat nu m-a atins pe mine!â?. Ãngerul îi rÄspunse: â?Chiar aÅa: Allah creeazÄ ceea ce vrea: când El a pus un plan, El doar sÄ spunÄ: sÄ fie, Åi este!â? (Sfântul Coran 3:47.). Dumnezeu nu trebuie sÄ sÄdeascÄ o sÄmânÅ£Ä Ã®n om sau animal. El pur Åi simplu hotÄrÄÅte acest lucru, Åi acest lucru ia fiinÅ£Ä. Aceasta este concepÅ£ia Musulmanilor cu privire la naÅterea lui Iisusâ?. (Când îi comparai versiunile CoranicÄ Åi BiblicÄ ale naÅterii lui Iisus Åefului SocietÄÅ£ii Biblice din marea noastrÄ metropolÄ, Åi când îl întrebai: â?Ce versiune ai prefera sÄ Ã®i dai fiicei tale, versiunea CORANICÄ sau BIBLICÄ?â? Omul îÅi plecÄ fruntea Åi rÄspunse: â?Cea CoranicÄâ?.). Pe scurt, îi zisei predicatorului: â?Este adevÄrat cÄ Iisus s-a nÄscut în mod miraculos prin comparaÅ£ie cu naÅterea naturala a lui Moise Åi Muhammad?â?. RÄspunse mândru: â?DA!â?. Zisei: âAÅadar Iisus nu este asemenea lui Moise dar este asemenea lui Muhammad.â?
LegÄturi de cÄsÄtorie
(3) âMoise Åi Muhammad s-au cÄsÄtorit Åi au avut copii, dar Iisus a rÄmas burlac toatÄ viaÅ£a lui. Este acest lucru adevÄrat?â?. Preotul zise: â?Da.â?. Spusei: â?AÅadar, Iisus nu este asemenea lui Moise, dar Muhammad este asemenea lui Moise.â?
Iisus respins de cÄtre poporul lui
(4) â?Moise Åi Muhammad au fost acceptaÅ£i ca profeÅ£i de cÄtre poporul lor în timpul vieÅ£ii lor. FÄrÄ Ã®ndoialÄ, evreii i-au dat mult de furcÄ lui Moise Åi nu îl agreau în sinea lor. Dar, ca naÅ£iune, ei au recunoscut faptul cÄ Moise era un Mesager a lui Dumnezeu trimis lor. Ãn acelaÅi timp, Åi arabii i-au fÄcut lui Muhammad viaÅ£a imposibilÄ. A suferit foarte mult din cauza acestora. Dupa 13 ani de predici la Mecca, a trebuit sÄ emigreze din oraÅul în care s-a nÄscut. Dar înainte de decesul acestuia, naÅ£iunea arabÄ ca întreg l-a acceptat în calitate de Mesager al lui Allah. Dar, conform Bibliei ââEL (Iisus) A VENIT SINGUR PE LUME, DAR AI LUI NU L-AU PRIMITâ? (Ion:11). Åi chiar Åi astÄzi, dupÄ doua mii de ani, poporul sau â evreii, ca întreg, îl respinge. Este acest lucru adevarat?â?. Preotul zise: â?Daâ?. Zisei: â?AÅadar, Iisus nu este asemenea lui Moise, dar Muhammad este asemenea lui Moiseâ?.
âAlt â lumescâ? Regat
(5) âMoise Åi Muhammad au fost profeÅ£i Åi regi totodatÄ. Prin profet înÅ£eleg un om care primeÅte RevelaÅ£ia DivinÄ pentru cÄlÄuzirea omului, Åi pe care el o transmite, în forma în care a primit-o, creaturilor Domnului, fÄrÄ nici un fel de adÄugire sau omisiune. Un rege este o persoanÄ care are drept de viaÅ£a Åi de moarte asupra supuÅilor sÄi. Este lipsit de semnificaÅ£ie dacÄ persoana respectivÄ poartÄ coroana sau nu, sau dacÄ oamenii i s-au adresat cu cuvintele rege sau monarh: dacÄ omul acesta deÅ£ine prerogativul de a pronunÅ£a pedeapsa capitalÄ â EL ESTE REGE. Moise poseda o astfel de putere. Ãti aduci aminte de Israelitul care a fost descoperit strângând lemne pentru foc în Ziua Sabatului, Åi Moise a poruncit sÄ fie ucis cu pietre? (Numerele 15:36). ExistÄ Åi alte nelegiuiri pomenite în Biblie pentru ai cÄror fÄptaÅi evrei Moise a poruncit sÄ fie uciÅi. De asemenea, Muhammad avea drept de viaÅ£a Åi moarte asupra supuÅilor sÄi. ExistÄ exemple de persoane în Biblie dÄruite numai cu harul profeÅ£iei, dar ei nu deÅ£ineau capacitatea de a-Åi impune ordinele. Unii dintre acesti oameni sfinÅ£i ai lui Dumnezeu, neajutoraÅ£i în fata respingerii cu încÄpÄţânare a mesajului lor, au fost profeÅ£ii: Lot, Iona, Daniel, Ezra Åi Ioan Botezatorul. Ei puteau doar sÄ tansmitÄ mesajul, dar nu puteau impune Legea. Sfântul Profet Iisus, din nenorocire, a aparÅ£inut Åi el acestei categorii. Evanghelia CrestinÄ confirmÄ clar acest lucru: când Iisus a fost târât înaintea guvernatorului roman, Pilat din Pont, acuzat de rÄzvrÄtire, Iisus s-a apÄrat convingator împotriva falselor acuzaÅ£ii: IISUS RASPUNSE, âÃMPÄRÄÅ¢IA MEA NU APARÅ¢INE ACESTEI LUMIâ? : âDACÄ ÃMPÄRÄÅ¢IA MEA AR APARÅ¢INE ACESTEI LUMI, ATUNCI AR MAI LUPTA SLUJITORII MEI SÄ NU FIU PREDAT EVREILOR; DAR ACUM ÃMPÄRÄÅ¢IA MEA NU ESTE DE AICI â(Ion 18:36). Acest lucru l-a convins pe Pilat (pÄgân fiind) cÄ deÅi Iisus s-ar putea sÄ nu fie în deplina capacitate a facultaÅ£ilor sale mentale, nu reprezenta un pericol împotriva legii impuse de acesta. Iisus pretindea doar o împÄraÅ£ie spiritualÄ; cu alte cuvinte, el pretindea doar cÄ este profet. âEste acest lucru adevÄrat?â?. Predicatorul rÄspunse:â?Daâ?. Zisei: âAÅadar, Iisus nu este asemenea lui Moise dar Muhammad este asemenea lui Moiseâ?.
Nici un fel de legi noi
(6) â?Moise Åi Mohammad au adus legi noi Åi regulamente noi pentru poporul lor. Moise nu le-a dat israeliÅ£ilor doar cele Zece Porunci, dar Åi o foarte cuprinzatoare lege de ceremonii pentru cÄlÄuzirea poporului sau. Muhammad se naÅte într-un popor marcat de barbarie Åi ignoranÅ£Ä. AceÅtia se cÄsÄtoreau cu mamele lor vitrege; iÅi îngropau fiicele de vii; beÅ£ie, adulter, idolatrie Åi jocuri de noroc, toate erau la ordinea zilei. Gibbon îi descrie pe arabii de dinainte de Islam în a sa carte âDeclinul Åi caderea Imperiului Romanâ?, âBRUTA UMANÄ, APROAPE FÄRÄ SIMÅ¢ CU GREU SE DISTINGE DE RESTUL REGNULUI ANIMALâ?. Aproape cÄ nu existÄ nici o diferenÅ£Ä Ã®ntre om Åi âanimalâ? la vremea respectivÄ; ei erau animale în trup de om.
Muhammad i-a scos pe aceÅtia din barbarismul lor abject Åi i-a transformat, sÄ Ã®l citÄm pe Thomas Carlysle, âîn purtÄtori de lumina Åi învÄÅ£ÄturÄâ?. âPENTRU NAÅ¢IUNEA ARABA A REPREZENTAT O NAÅTERE DIN ÃNTUNERIC LA LUMINA. ARABIA A ÃNVIAT PENTRU PRIMA DATÄ PRIN ACEASTA. UN POPOR NENOROCIT DE PÄSTORI, COLINDÃND NEOBSERVAT ÃN DEÅERTURILE SALE DE LA NAÅTEREA ACESTEI LUMI. VEZI, CEI DE NEOBSERVAT DEVIN DEMNI DE LUAT ÃN SEAMA PE PLAN MONDIAL, CEI MICI DEVIN MAI MARII LUMII. ÃN DECURS DE UN SECOL DUPÄ ACEEA, ARABIA AJUNGEA ÃN GRANADA PE DE O PARTE ÅI ÃN DELHI, PE DE ALTA, STRÄLUCIND DE VITEJIE ÅI SPLENDOARE, ÅI LUMINA GENIULUI. ARABIA STRÄLUCESTE PESTE O MARE PARTE A LUMIIâ¦â? AdevÄrul este cÄ Muhammad a dat poporului sau o Lege Åi o Ordine pe care aceÅtia nu o cunoscuserÄ mai înainte.
âÃn ceea ce îl priveÅte pe Iisus, atunci când evreii au devenit suspicioÅi în privinÅ£a lui, cum cÄ ar putea fi un impostor care plÄnuia sÄ le perverteascÄ Ã®nvÄÅ£Äturile, Iisus s-a chinuit mult sÄ-i convingÄ cÄ nu venise cu o noua religie â nici un fel de legi noi Åi nici un fel de regulamente noi. Citez propriile lui cuvinte: âSÄ NU VÄ GÃNDIÅ¢I CÄ AM VENIT SÄ DISTRUG LEGEA SAU PROFEÅ¢II: NU AM VENIT SÄ DISTRUG, CI SÄ ÃMPLINESC. CÄCI CU ADEVÄRAT VA SPUN, PÃNÄ CE CERUL ÅI PÄMÃNTUL VOR DISPARE, NICI UN FEL DE FÄRÃMÄ SAU VORBÄ VA SCÄPA DIN LEGE, PANA CE VA FI IMPLINITÄâ? . (Matei 5:17-18)
Cu alte cuvinte, El nu venise cu nici un fel de legi sau regulamente noi; el venise doar sÄ Ã®mplineascÄ legea veche. Acesta este lucrul pe care l-a dat de înÅ£eles Iisus â doar dacÄ nu cumva vorbea în batjocorÄ, încercând sÄ-i facÄ pe evrei sÄ Ã®l accepte ca pe un om a lui Dumnezeu Åi sÄ le bage pe gât o noua religie printr-un subterfugiu. Nu! Acest Mesager al lui Dumnezeu nu ar apela niciodatÄ la asemenea mijloace ticÄloase spre a nimici Religia lui Dumnezeu. El însuÅi împlinea legile. El a respectat poruncile lui Moise, Åi Sabatul. Niciodata nici un evreu nu l-a arÄtat cu degetul spunând, âDe ce nu posteÅti?â?, sau: âDe ce nu-Å£i speli mâinile înainte de a rupe pâinea?â?, acuzaÅ£iile acestora fiind întotdeauna îndreptate împotriva discipolilor sÄi, dar niciodata împotriva lui Iisus, aceasta deoarece, ca un bun evreu, a onorat legile profeÅ£ilor de dinaintea sa. Pe scurt, el nu crease o nouÄ religie Åi nu adusese nici o lege nouÄ precum Moise Åi Muhammad. Este acest lucru adevÄrat?â? l-am întrebat pe predicator, Åi el a rÄspuns: âDa.â? Eu zisei: âAÅadar, Iisus nu este asemenea lui Moise, dar Muhhamad este asemenea lui Moiseâ?.
Cum ne-au pÄrÄsit
(7) âAtÄt Moise, cât Åi Muhammad, au murit de moarte naturalÄ, dar conform creÅtinismului, Iisus a fost omorât pe cruce în mod violent. âEste acest lucru adevarat?â? Preotul zise: âDaâ?. Eu afirmai: âAÅadar, Iisus nu este asemenea lui Moise, dar Muhammad este asemenea lui Moiseâ?.
Locuinţa cereasca
(8) âAtât Moise, cât Åi Muhammad, zac îngropaÅ£i în pÄmânt, dar dupÄ tine, Iisus se odihneste în cer.â? Este acest lucru adevÄrat?â? Preotul se declarÄ de acord. Zisei: âAÅadar, Iisus nu este asemenea lui Moise, dar Muhammad este asemenea lui Moiseâ?.
Ismail, primul nÄscut
Din moment ce preotul se declara de acord cu orice aspect fÄrÄ nici o ÅansÄ de scÄpare, zisei: âPredicatorule, ceea ce am fÄcut pânÄ acum a fost sÄ dovedesc doar un lucru din întreaga profeÅ£ie â sÄ dovedesc expresia ASEMENEA Å¢IE -âASEMENEA LUI MOISEâ?. ProfeÅ£ia înseamnÄ mult mai mult decât aceastÄ expresie, Åi sunÄ dupÄ cum urmeazÄ: âLE VOI TRIMITE UN PROFET DINTRE FRAÅ¢II LOR ASEMENEA Å¢IEâ¦â? Accentul cade pe cuvintele â âdintre fraÅ£ii lorâ?. Moise Åi poporul sÄu evreii, sunt consideraÅ£i aici entitate rasialÄ, iar ca atare, âfraÅ£iiâ sunt indubitabili arabii. Vezi tu, Sfânta Biblie grÄieÅte despre Abraham spunând cÄ acesta este âPrietenul lui Dumnezeuâ?. Abraham a avut douÄ soÅ£ii â Sara Åi Hagar. Hagar i-a nÄscut lui Abraham un fiu. PRIMUL SÄU NÄSCUT â Åi Abraham l-a numit pe FIUL SÄU nÄscut de Hagar, Ismail .â?(Geneza 16:15) âÅi Abraham îl luÄ pe Ismail FIUL SÄUâ?. (Geneza 17:23). âÅi Ismail FIUL SÄU avea 13 ani când a fost circumcisâ?. (Geneza 17:25). Pâna la vârsta de TREISPREZECE ANI, Ismail a fost SINGURUL fiu Åi unica sÄmânÅ£Ä; când s-a ratificat convenÅ£ia între Dumnezeu Åi Abraham, Dumnezeu i-a dÄruit lui Abraham un alt fiu prin Sara, pe nume Isaac, care era mult mai tânar decât fratele sÄu Ismail.
Arabii Åi evreii
DacÄ Ismail Åi Isaac sunt fiii aceluiaÅi tatÄ Abraham, atunci ei sunt fraÅ£i. Åi astfel copiii unuia sunt FRAÅ¢II celuilalt. Copiii lui Isaac sunt evreii Åi copiii lui Ismail sunt arabii â astfel ei sunt FRAÅ¢I unul cu celÄlalt. Biblia afirmÄ: âÅI EL (Ismail) VA LOCUI ÃN PREZENÅ¢A TUTUROR FRAÅ¢ILOR SÄI â. (Geneza 16:12). ÅI EL (Ismail) a murit în prezenÅ£a tuturor fraÅ£ilor sÄiâ. (Geneza 25:18. Copiii lui Isaac sunt fraÅ£ii ismaelitilor. AÅadar, Muhammad se numarÄ printre fraÅ£ii israeliÅ£ilor deoarece el a fost un descendent al lui Ismail, fiul lui Abraham. Acest lucru este întru totul ceea ce spune profeÅ£ia â âDINTRE FRAÅ¢II LORâ?. (Deut.18:18). Aici, profeÅ£ia menÅ£ioneazÄ Ã®n mod distinct faptul cÄ profetul ce va sÄ vinÄ Åi care va fi asemenea lui Moise nu trebuie sÄ provinÄ dintre âcopiii lui Israelâ? sau âdintre ei înÅiÅiâ?, ci dintre fraÅ£ii lor. PRIN URMARE, MUHAMMAD A FOST DINTRE FRAÅ¢II LOR!
Imi pare rau ca este un articol lung dar alta solutie nu am
Lectura placuta!
Bravo ! Bravo ! Bravo !
Ma numesc Nicoi Marius sint din Bucuresti Ro’ , pres.fondator Romprotect-0rg. ,membru in Partidul-Crestin,rezidez in Belgia, am intrat din inimplare pe aceasta pagina si sint profund uimit si satisfacut de profesionalismul temelor,subiectelor si discutlor dv. mai ales visa-vis de acest Vius” satanik terorist care a cuprins intreaga societate mondiala civilizata… ISLAMU”.. !!!
Cu Deosebita Stima
nu mai lasati toti incultii sa comenteze despre Sfanta scriptura,cum ca se vesteste acolo despre profetul Mohammed.ABERATI ABERATI!!!!Daca voi sunteti orbi si inselati,nu-i mai lasati si pe ceilalti sa fie inselati.Biblia spune clar despre cine este vorba in acele versete:
24:19. El le-a zis: Care? Iar ei I-au raspuns: Cele despre Iisus Nazarineanul, Care era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaintea lui Dumnezeu si a intregului popor.
20. Cum L-au osandit la moarte si L-au rastignit arhiereii si mai-marii nostri;
Fapte 3:20. Ca sa vina de la fata Domnului vremuri de usurare si ca sa va trimita pe Cel mai dinainte vestit voua, pe Iisus Hristos,
21. Pe Care trebuie sa-L primeasca Cerul pana la vremile stabilirii din nou a tuturor celor despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfintilor Sai prooroci din veac.
22. Moise a zis cãtre parinti: “Domnul Dumnezeu va ridica voua dintre fratii vostri Prooroc ca mine. Pe El sa-L ascultati in toate cate va va spune
se vede ca esti invatat, invatat prost
se vede ca esti invatat, invatat prost
« Versetul 17 » din Ioan totusi ne dezvãluie un adevãr cu privire la o relatie între Iisus si Moise. Însã înainte de a vorbi de aceastã relatie vom aminti cã în textul original nu apare conjunctia « dar » . E important faptul cã Moise si Iisus nu sunt pusi în tabere diferite, însã textul subliniazã totusi o diferentã între Moise si Isus. Chiar la prima citire a textului se întelege o diferentã, dar aceasta nu trebuie înteleasã ca o diferentã în substantã, în esentã, ci e
vorba de o diferentã calitativã, o diferentã de grad. Iisus nu vine sã desfiinteze pe Moise, dar Iisus este mai mare decât Moise, este de-asupra lui Moise.
Cu alte cuvinte, ceea ce vine prin Iisus, harul si adevãrul, nu contravin Legii, însã o fac mai clarã, o completeazã într-un mod fericit. Legea a fost datã prin Moise, dar harul si adevãrul au venit prin Iisus Hristos. Moise a primit Legea, ca la rândul lui, el sã o dea mai departe. Însã Hristos a venit ca har si adevãr. Harul si adevãrul au venit prin El, acestea s-au întrupat în cel ce a fost Cuvântul. În vers. 14, Cuvântul s-a fãcut (a devenit) trup, iar în vers. 17, harul si adevãrul au devenit (s-au fãcut) Iisus Hristos. El a fost întruparea adevãrului si a harului, a Legii si a harului. Când Pilat a întrebat ce este adevãrul, n-a asteptat sã primeascã rãspunsul: « Eu sunt calea, adevãrul si viata. » (Ioan 14:6).
Diferenta dintre Moise si Iisus este una de ordin calitativ, si nu de esentã. Adevãrul pe care îl aducea Iisus era pentru a-i elibera pe cei care Îl primeau .Este o mare legãturã între Iisus si adevãr în Evanghelia dupã Ioan. Dar în ciuda identificãrii lui Iisus cu adevãrul, iudeii îl resping pe Iisus, resping adevãrul, resping Legea, resping pe Moise,se autodesfiinteazã.
Adevãrul pe care l-a dat Dumnezeu prin Moise a fost uitat, iar acum când Fiul lui Dumnezeu vine sã fie El însusi har si adevãr, cei care îl înãltau pe Moise doar superficial resping harul si adevãrul care de fapt au fost date prin Moise. Iisus este harul si adevãrul care cuprinde pe Moise si pe prooroci.
In concluzie nu poate fi pusa nici o relatie de adversitate între Iisus si Moise, deci nu pot fi puse nici harul si Legea unul împotriva celeilalte. Sunt lucruri care se completeazã. Harul adus în Hristos completeazã Legea datã prin Moise. Legea este un îndrumãtor spre har, iar harul ne ajutã sã pãzim Legea. .Cãci harul lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toti oamenii a fost arãtat si ne învatã s-o rupem cu pãgânãtatea si cu poftele lumesti. Învãtãtura întregii Scripturi este armonioasã în ce priveste relatiile dintre Lege si har. Legea nu anuleazã harul, iar harul nu anuleazã Legea, ci amândouã lucreazã împreunã.
« Versetul 17 » din Ioan totusi ne dezvãluie un adevãr cu privire la o relatie între Iisus si Moise. Însã înainte de a vorbi de aceastã relatie vom aminti cã în textul original nu apare conjunctia « dar » . E important faptul cã Moise si Iisus nu sunt pusi în tabere diferite, însã textul subliniazã totusi o diferentã între Moise si Isus. Chiar la prima citire a textului se întelege o diferentã, dar aceasta nu trebuie înteleasã ca o diferentã în substantã, în esentã, ci e
vorba de o diferentã calitativã, o diferentã de grad. Iisus nu vine sã desfiinteze pe Moise, dar Iisus este mai mare decât Moise, este de-asupra lui Moise.
Cu alte cuvinte, ceea ce vine prin Iisus, harul si adevãrul, nu contravin Legii, însã o fac mai clarã, o completeazã într-un mod fericit. Legea a fost datã prin Moise, dar harul si adevãrul au venit prin Iisus Hristos. Moise a primit Legea, ca la rândul lui, el sã o dea mai departe. Însã Hristos a venit ca har si adevãr. Harul si adevãrul au venit prin El, acestea s-au întrupat în cel ce a fost Cuvântul. În vers. 14, Cuvântul s-a fãcut (a devenit) trup, iar în vers. 17, harul si adevãrul au devenit (s-au fãcut) Iisus Hristos. El a fost întruparea adevãrului si a harului, a Legii si a harului. Când Pilat a întrebat ce este adevãrul, n-a asteptat sã primeascã rãspunsul: « Eu sunt calea, adevãrul si viata. » (Ioan 14:6).
Diferenta dintre Moise si Iisus este una de ordin calitativ, si nu de esentã. Adevãrul pe care îl aducea Iisus era pentru a-i elibera pe cei care Îl primeau .Este o mare legãturã între Iisus si adevãr în Evanghelia dupã Ioan. Dar în ciuda identificãrii lui Iisus cu adevãrul, iudeii îl resping pe Iisus, resping adevãrul, resping Legea, resping pe Moise,se autodesfiinteazã.
Adevãrul pe care l-a dat Dumnezeu prin Moise a fost uitat, iar acum când Fiul lui Dumnezeu vine sã fie El însusi har si adevãr, cei care îl înãltau pe Moise doar superficial resping harul si adevãrul care de fapt au fost date prin Moise. Iisus este harul si adevãrul care cuprinde pe Moise si pe prooroci.
In concluzie nu poate fi pusa nici o relatie de adversitate între Iisus si Moise, deci nu pot fi puse nici harul si Legea unul împotriva celeilalte. Sunt lucruri care se completeazã. Harul adus în Hristos completeazã Legea datã prin Moise. Legea este un îndrumãtor spre har, iar harul ne ajutã sã pãzim Legea. .Cãci harul lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toti oamenii a fost arãtat si ne învatã s-o rupem cu pãgânãtatea si cu poftele lumesti. Învãtãtura întregii Scripturi este armonioasã în ce priveste relatiile dintre Lege si har. Legea nu anuleazã harul, iar harul nu anuleazã Legea, ci amândouã lucreazã împreunã.
« Versetul 17 » din Ioan totusi ne dezvãluie un adevãr cu privire la o relatie între Iisus si Moise. Însã înainte de a vorbi de aceastã relatie vom aminti cã în textul original nu apare conjunctia « dar » . E important faptul cã Moise si Iisus nu sunt pusi în tabere diferite, însã textul subliniazã totusi o diferentã între Moise si Isus. Chiar la prima citire a textului se întelege o diferentã, dar aceasta nu trebuie înteleasã ca o diferentã în substantã, în esentã, ci e
vorba de o diferentã calitativã, o diferentã de grad. Iisus nu vine sã desfiinteze pe Moise, dar Iisus este mai mare decât Moise, este de-asupra lui Moise.
Cu alte cuvinte, ceea ce vine prin Iisus, harul si adevãrul, nu contravin Legii, însã o fac mai clarã, o completeazã într-un mod fericit. Legea a fost datã prin Moise, dar harul si adevãrul au venit prin Iisus Hristos. Moise a primit Legea, ca la rândul lui, el sã o dea mai departe. Însã Hristos a venit ca har si adevãr. Harul si adevãrul au venit prin El, acestea s-au întrupat în cel ce a fost Cuvântul. În vers. 14, Cuvântul s-a fãcut (a devenit) trup, iar în vers. 17, harul si adevãrul au devenit (s-au fãcut) Iisus Hristos. El a fost întruparea adevãrului si a harului, a Legii si a harului. Când Pilat a întrebat ce este adevãrul, n-a asteptat sã primeascã rãspunsul: « Eu sunt calea, adevãrul si viata. » (Ioan 14:6).
Diferenta dintre Moise si Iisus este una de ordin calitativ, si nu de esentã. Adevãrul pe care îl aducea Iisus era pentru a-i elibera pe cei care Îl primeau .Este o mare legãturã între Iisus si adevãr în Evanghelia dupã Ioan. Dar în ciuda identificãrii lui Iisus cu adevãrul, iudeii îl resping pe Iisus, resping adevãrul, resping Legea, resping pe Moise,se autodesfiinteazã.
Adevãrul pe care l-a dat Dumnezeu prin Moise a fost uitat, iar acum când Fiul lui Dumnezeu vine sã fie El însusi har si adevãr, cei care îl înãltau pe Moise doar superficial resping harul si adevãrul care de fapt au fost date prin Moise. Iisus este harul si adevãrul care cuprinde pe Moise si pe prooroci.
In concluzie nu poate fi pusa nici o relatie de adversitate între Iisus si Moise, deci nu pot fi puse nici harul si Legea unul împotriva celeilalte. Sunt lucruri care se completeazã. Harul adus în Hristos completeazã Legea datã prin Moise. Legea este un îndrumãtor spre har, iar harul ne ajutã sã pãzim Legea. .Cãci harul lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toti oamenii a fost arãtat si ne învatã s-o rupem cu pãgânãtatea si cu poftele lumesti. Învãtãtura întregii Scripturi este armonioasã în ce priveste relatiile dintre Lege si har. Legea nu anuleazã harul, iar harul nu anuleazã Legea, ci amândouã lucreazã împreunã.
« Versetul 17 » din Ioan totusi ne dezvãluie un adevãr cu privire la o relatie între Iisus si Moise. Însã înainte de a vorbi de aceastã relatie vom aminti cã în textul original nu apare conjunctia « dar » . E important faptul cã Moise si Iisus nu sunt pusi în tabere diferite, însã textul subliniazã totusi o diferentã între Moise si Isus. Chiar la prima citire a textului se întelege o diferentã, dar aceasta nu trebuie înteleasã ca o diferentã în substantã, în esentã, ci e
vorba de o diferentã calitativã, o diferentã de grad. Iisus nu vine sã desfiinteze pe Moise, dar Iisus este mai mare decât Moise, este de-asupra lui Moise.
Cu alte cuvinte, ceea ce vine prin Iisus, harul si adevãrul, nu contravin Legii, însã o fac mai clarã, o completeazã într-un mod fericit. Legea a fost datã prin Moise, dar harul si adevãrul au venit prin Iisus Hristos. Moise a primit Legea, ca la rândul lui, el sã o dea mai departe. Însã Hristos a venit ca har si adevãr. Harul si adevãrul au venit prin El, acestea s-au întrupat în cel ce a fost Cuvântul. În vers. 14, Cuvântul s-a fãcut (a devenit) trup, iar în vers. 17, harul si adevãrul au devenit (s-au fãcut) Iisus Hristos. El a fost întruparea adevãrului si a harului, a Legii si a harului. Când Pilat a întrebat ce este adevãrul, n-a asteptat sã primeascã rãspunsul: « Eu sunt calea, adevãrul si viata. » (Ioan 14:6).
Diferenta dintre Moise si Iisus este una de ordin calitativ, si nu de esentã. Adevãrul pe care îl aducea Iisus era pentru a-i elibera pe cei care Îl primeau .Este o mare legãturã între Iisus si adevãr în Evanghelia dupã Ioan. Dar în ciuda identificãrii lui Iisus cu adevãrul, iudeii îl resping pe Iisus, resping adevãrul, resping Legea, resping pe Moise,se autodesfiinteazã.
Adevãrul pe care l-a dat Dumnezeu prin Moise a fost uitat, iar acum când Fiul lui Dumnezeu vine sã fie El însusi har si adevãr, cei care îl înãltau pe Moise doar superficial resping harul si adevãrul care de fapt au fost date prin Moise. Iisus este harul si adevãrul care cuprinde pe Moise si pe prooroci.
In concluzie nu poate fi pusa nici o relatie de adversitate între Iisus si Moise, deci nu pot fi puse nici harul si Legea unul împotriva celeilalte. Sunt lucruri care se completeazã. Harul adus în Hristos completeazã Legea datã prin Moise. Legea este un îndrumãtor spre har, iar harul ne ajutã sã pãzim Legea. .Cãci harul lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toti oamenii a fost arãtat si ne învatã s-o rupem cu pãgânãtatea si cu poftele lumesti. Învãtãtura întregii Scripturi este armonioasã în ce priveste relatiile dintre Lege si har. Legea nu anuleazã harul, iar harul nu anuleazã Legea, ci amândouã lucreazã împreunã.
[...] chiar în unele state ca Germania, Marea Britanie, Franţa, SUA, care se pretind a fi leagănul creştinismului, si necatind faptului ca Indonezia este cea mai mare tara musulmana din lume unde nu accepta [...]