
Întrebare:
Este naşterea noastră predestinată, în sensul că se ştie de la început în ce religie ne vom naşte, ce vom face de-a lungul vieţii, conform zicerii „ce ţi-i scris, în frunte ţi-i pus”, mai ales dacă luăm în calcul că urmaşii vor plăti pentru faptele predecesorilor lor până la generaţia a patra conform Bibliei? Ce vină au copiii care se nasc în familii de alte religii ca evrei, musulmani, budişti, etc. Şi ce şanse au ei să revină la credinţa dreaptă – cea creştin ortodoxă, din moment ce încă de mici sunt educaţi în religia în care s-au născut?
Dumnezeu este omniscient
Dumnezeu cunoaşte totul. El cunoaşte trecutul, prezentul şi viitorul cu privire la orice om şi la orice eveniment. Pentru că cunoaşte toate lucrurile dinainte, şi pentru că Dumnezeu a cunoscut dinainte pe cei ce vor alege să creadă în Domnul Isus Hristos ca să fie mântuiţi:
În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui, ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale, spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui. (Efeseni 1:4-6)
Încă înainte de întemeierea lumii Dumnezeu a cunoscut dacă vei accepta să te pocăieşti şi să devii copilul lui prin credinţă în Domnul Isus sau nu. Alegerea însă este a ta.
Dumnezeu a oferit şi respectă libertatea omului în alegere
Chiar dacă are puterea să ne impună, sau să ne influenţeze alegerile, Dumnezeu nu alege pentru noi. Aceasta înseamnă că fiecare om este responsabil deplin de alegerile pe care le face şi se va bucura de răsplată sau va purta consecinţele grave. Dumnezeu a dat pe Domnul Isus la cruce ca să fie o jertfă pentru mântuirea tuturor oamenilor, dar alegerea le aparţine lor, aşa cum scrie:
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El. Oricine crede în El nu este judecat; dar cine nu crede a şi fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu. (Ioan 3:16-18)
Ai crezut din inimă în Domnul Isus ca să fii mântuit?
Dumnezeu oferă fiecărui om şansa mântuirii
Este adevărat că copiii poartă consecinţele păcatelor părinţilor, dar în toate cazurile, Dumnezeu oferă tuturor oamenilor şansa să fie mântuiţi, aşa cum scrie în versetul citat mai sus că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca ORICINE crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.” Şi mai spune în Biblie:
Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă. (2 Petru 3:9)
Evanghelia se vesteşte la toţi oamenii de pe pământ
Una din întrebările cititorului era cum pot să devină creştini cei ce s-au născut în alte religii. Pot şi mulţi au devenit. Cunosc oameni care au fost hinduşi, musulmani, budişti, iudei, dar care au dat atenţie mesajului Evangheliei atunci când le-a fost vestit, au crezut din inimă în Domnul Isus şi au fost mântuiţi. Chiar şi în acele ţări musulmane unde sunt ameninţaţi cu moartea oamenii care predică Evanghelia, şi acolo Dumnezeu face să fie predicat cu putere mesajul Evangheliei. Odată mă aflam într-o ţară arabă unde am aflat despre cineva care s-a convertit la Hristos şi au căutat să-l omoare. Interesant este că am intrat în casa unui reprezentant al guvernului, şi el folosind antena parabolică, tocmai privea un canal creştin şi asculta o predică, În Iran, le este interzis oamenilor să aibă antene parabolice, dar sub acoperişuri, oamenii pun şi toţi au posibilitatea să asculte mesajul despre mântuirea care este în Hristos. Apoi, ce şanse mari oferă reţeau Internet, care a ajuns să fie folosită în orice ţară. Un număr mare de misionari creştini predică mesajul în lumea întreagă punându-şi viaţa în mare pericol zi de zi. Noi trăim vremurile despre care a vorbit Domnul Isus când zicea:
Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul. (Ev. Matei 24:14)
Nu contează în ce religie te-ai născut, din moment ce acea religie nu este în acord cu Cuvântul şi voia lui Dumnezeu şi nu te duce la mântuirea sufletului tău. Dacă religia părinţilor tăi nu este potrivit cu învăţătura Cuvântului lui Dumnezeu nu te ajută la nimic, pentru că nu te duce la mântuire, ci mai degrabă te împiedică. Fiecare om este chemat de Dumnezeu să aleagă adevărul şi viaţa şi fiecare este responsabil pentru alegerile pe care le face. Ce alegere ai făcut în ce priveşte mântuirea sufletului tău?
| Despre autor: Preot Vasile Filat: Păstorind " Biserica Bunăvestirea" din Chișinău, Rep. Moldova doresc să le slujesc oamenilor din lumea întreagă și am scris 1866 articole care au fost traduse in Engleză (786), Rusă (843) și Franceză (traducere în curs de desfăşurare). Vă invit să citiți mărturia mea personală sau să-mi adresați o întrebare. |
Dacă o persoană ori o naţiune aparţine sau nu părţii lui Dumnezeu, sau părţii lui Satan, nu este întotdeauna judecat după bunul nostru simţ sau conştiinţa noastră. De exemplu, cineva care este ignorant de providenţa (lucrarea) lui Dumnezeu poate să considere că uciderea de către Moise a supraveghetorului egiptean a fost o faptă rea. Însă, ea poate fi privită ca o faptă buna, deoarece era în concordanţă cu providenţa lui Dumnezeu. În mod asemănător poate fi privit şi faptul că Evreii au invadat ţinutul Canaanului şi au ucis numeroşi canaaniţi, fără vreo justificare aparentă. Pentru cineva care nu cunoaşte providenţa lui Dumnezeu, fapta lor poate părea rea şi plină de cruzime; cu toate acestea, ea era justificată în ochii lui Dumnezeu. Chiar dacă printre canaaniţi existau mai mulţi oameni buni la inimă decât printre israeliţi, Canaanul acelor timpuri aparţinea în întregime părţii lui Satan, în timp ce israeliţii aparţineau în întregime părţii lui Dumnezeu.
…în sfera religiei. Din moment ce scopul fiecărei religii este binele, fiecare dintre ele aparţine părţii lui Dumnezeu. Totuşi, când o religie stă în calea altei religii, care este mai aproape de centrul providenţei lui Dumnezeu, ea se va pomeni de partea lui Satan. Unei religii îi este dată o misiune corespunzătoare epocii ei, însă dacă ,după ce timpul responsabilităţii ei a trecut, ea devine un obstacol în calea apariţiei unei noi religii care vine cu o nouă misiune pentru următoarea epocă, atunci ea se află de partea lui Satan.
Înainte de venirea lui Isus, iudaismul şi credincioşii săi se aflau de partea lui Dumnezeu. Însă, atunci când ei l-au persecutat pe Isus, cel venit cu o nouă misiune – care printre alte lucruri ar fi împlinit şi scopul iudaismului – ei au trecut de partea lui Satan, indiferent cu câtă credinţă l-ar fi slujit ei pe Dumnezeu în trecut.
Creştinismul a fost stabilit ca religie centrală, având misiunea finală de a împlini scopurile tuturor religiilor. Prin urmare, orice naţiune care persecută creştinismul sau împiedică progresul lui, fie în mod direct ori indirect, se află de partea lui Satan.
Dar nu se spune oare că popurul ales este Israelul?
„Israel” înseamnă acel biruitor (victorios). Iacov a primit acest nume după ce l-a învins pe îngerul cu care s-a luptat la trecerea râului Iaboc. Urmaşii lui, care au moştenit responsabilitatea pentru providenţa lui Dumnezeu pe acest fundament, sunt numiţi Israel sau poporul ales. Astfel termenul „Israel” înseamnă poporul lui Dumnezeu care au triumfat prin credinţa lor şi nu se referă neapărat la toţi acei care provin din descendenţa lui Iacov (Rom. 2:28-29,9:6).
Se poate spune că descendenţii lui Iacov reprezentau Israelul în timpul plecării lor din Egipt sub conducerea lui Moise, insă ei nu mai erau Israelul atunci când s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu în pustiu. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat să piară în pustiu şi a condus numai generaţia tânără către Canaan; pe aceştia îi considera Dumnezeu adevăratul Israel.
Dintre urmaşii lui Avraam care au intrat în Canaan, cele 10 triburi ale regatului din nord al Israelului, care au greşit înaintea lui Dumnezeu, au pierit, deoarece îşi pierduseră dreptul de a reprezenta poporul ales de Dumnezeu. Numai cele 2 triburi ale regatului de sud al Iudeei, care au continuat să susţină Voinţa lui Dumnezeu, au rămas poporul ales care ar fi putut eventual să îl primească pe Isus. Cu toate acestea, atunci când l-au trimis pe cruce pe Isus, ei, la fel, şi-au pierdut calificarea de a fi poporul ce purta responsabilitatea centrală pentru providenţa lui Dumnezeu.
Cine a devenit poporul ales (“Israel”), după crucificarea lui Isus? Nimeni alţii decât creştinii care au moştenit credinţa lui Avraam şi au preluat misiunea pe care urmaşii lui Avraam nu au împlini-o. Sf. Pavel a scris: „Ci, prin alunecarea lor, s-a făcut cu putinţă mântuirea Neamurilor, ca să facă pe Israel gelos” (Rom.11:11), demonstrând că centrul providenţei lui Dumnezeu pentru restaurare s-a mutat de la evrei către Neamuri(Fapte 13:46). Prin urmare, poporul ales, care trebuie să stabilească fundamentul pentru Domnul celei de a Doua Veniri, nu sunt urmaşii lui Avraam, ci, mai degrabă, creştinii care au moştenit credinţa lui Avraam.
Prin parabola despre viţa de vie (Mat.21:33-43), Isus a comunicat că el nu va veni din nou la poporul care l-a persecutat. Dumnezeu va lua de la ei misiunea care le fusese încredinţată anterior şi o va da unui alt popor care poate da roadele sale odată cu revenirea lui Hristos.
Desii acelasi lucru l-am pus si la un alt mesaj, este valabil si in cazul de fata
Ce suport biblic susţine acest neadevăr? Niciunul. Chiar dacă în aceste fraze este strecurat şi un adevăr, , Biblia spune: Ioan 6:44 Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. (Ioan 6:44) Şi Ioan 6:65 Şi a adăogat: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.” … Biblia mai spune: Romani 9:18 Astfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea. (Romani 9:18) 4. Biblia spune: Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă. (Romani 9:16)
Trebuie inteles ca nu este adevarat cea ce sa afirmat: Dumnezeu a oferit şi respectă libertatea omului în alegere.
Aceasta este o minciuna, Bilblia spune: Psalmi 115:3 Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea. si iarasi 1 Timotei 2:4 care voieste ca toti oamenii sã fie mântuiti si sã vinã la cunostinta adevãrului. Insa : Romani 3:11 Nu este nici unul care sã aibã pricepere. Nu este nici unul care sã caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. Toti s-au abãtut, si au ajuns niste netrebnici. Nu este nici unul care sã facã binele, nici unul mãcar.
Ei bine…acum să judece fiecare, Trebuie să ascultăm de învăţăturile omeneşti sau de Dumnezeu care nu minte? (Tit 1:2) şi Evrei 6:18.
Vasile S. robul lui Isus Hristos.
Desii acelasi lucru l-am pus si la un alt mesaj, este valabil si in cazul de fata
Ce suport biblic susţine acest neadevăr? Niciunul. Chiar dacă în aceste fraze este strecurat şi un adevăr, , Biblia spune: Ioan 6:44 Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. (Ioan 6:44) Şi Ioan 6:65 Şi a adăogat: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.” … Biblia mai spune: Romani 9:18 Astfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea. (Romani 9:18) 4. Biblia spune: Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă. (Romani 9:16) Acum să judece fiecare, să ascultăm de învăţăturile omeneşti sau de Dumnezeu care nu minte? (Tit 1:2) şi Evrei 6:18.
Trebuie inteles ca nu este adevarat cea ce sa afirmat: Dumnezeu a oferit şi respectă libertatea omului în alegere.
Aceasta este o minciuna, Bilblia spune: Psalmi 115:3 Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea. si iarasi 1 Timotei 2:4 care voieste ca toti oamenii sã fie mântuiti si sã vinã la cunostinta adevãrului. Insa : Romani 3:11 Nu este nici unul care sã aibã pricepere. Nu este nici unul care sã caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. Toti s-au abãtut, si au ajuns niste netrebnici. Nu este nici unul care sã facã binele, nici unul mãcar.
Vasile S. robul lui Isus Hristos.