Întrebare:
Vă rog să mă ajutaţi să conving un ateu că există Dumnezeu cu adevărat. Eu am tot încercat şi se pare că este în zadar. Dar, speranţa moare ultima… Va rog ajutaţi-mă să aduc un suflet la Domnul.
Când am citit pentru prima dată Biblia am rămas foarte surprins de faptul că nici odată Dumnezeu nu încearcă să aducă argumente în favoarea existenţei Sale. De fapt, nici nu este necesar lucrul acesta. Într-un loc din Scripturi Apostolul Pavel spune:
Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare. (Romani 1:18-23)
Teologii au sistematizat un şir de dovezi în favoarea existenţei lui Dumnezeu. Iată câteva articole care prezintă aceste dovezi:
- Există Dumnezeu? Există dovezi în sprijinul existenţei lui Dumnezeu?
- Dovezi ale existenţei lui Dumnezeu
Totuşi, Dumnezeu este transcendent şi omul poate să-L cunoască şi să zidească o relaţie cu El doar prin credinţă, aşa cum este scris:
Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. (Evrei 11:1)
Şi iar:
Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută. (Evrei 11:6)
Este o alegere a fiecărui om să creadă sau să nu creadă în Dumnezeu, să recunoască sau să ignore dovezile despre netăgăduite care sunt în noi şi în afara noastră.
Despre autor: Preot Vasile Filat: Păstorind " Biserica Bunăvestirea" din Chișinău, Rep. Moldova doresc să le slujesc oamenilor din lumea întreagă și am scris 1866 articole care au fost traduse in Engleză (786), Rusă (843) și Franceză (traducere în curs de desfăşurare). Vă invit să citiți mărturia mea personală sau să-mi adresați o întrebare. |
Aveţi dreptate, am tot încercat să caut dovezi dar se pare sunt percepute din p.d.v. diferit.
Recunosc , nu am crezut datorită argumentelor ştiinţifice. Cred în Dumnezeu deoarece mi-a schimbat viaţa şi a schimbat-o şi pe a altora, acestea sunt cele mai convingătoare argumente pentru mine.
Însă ştiinţa oferă frumuseţea ei, rămân surprins de frumuseţea a tot ce ne înconjoară – e frumos şi e perfect.
Si bogatul de doua ori a vrut sa-l convinga pe Avraam ca daca le va aduce dovezi fratilor sai vor crede si nu vor nimeri acolo unde era chinuit el,dar Avraam de doua ori i-a tot raspuns, ca nu vor crede, chiar daca va invia cineva din morti, daca nu cred Scripturile. chiar si ucenicii n-au crezut in inviere pana ce Isus nu le-a tilcuit Scripturile, timp de 40 de zile, ca ei sa creada ca Scripturile vorbesc despre El.
Aveţi dreptate, am tot încercat să caut dovezi dar se pare sunt percepute din p.d.v. diferit.
Recunosc , nu am crezut datorită argumentelor ştiinţifice. Cred în Dumnezeu deoarece mi-a schimbat viaţa şi a schimbat-o şi pe a altora, acestea sunt cele mai convingătoare argumente pentru mine.
Însă ştiinţa oferă frumuseţea ei, rămân surprins de frumuseţea a tot ce ne înconjoară – e frumos şi e perfect.
Si bogatul de doua ori a vrut sa-l convinga pe Avraam ca daca le va aduce dovezi fratilor sai vor crede si nu vor nimeri acolo unde era chinuit el,dar Avraam de doua ori i-a tot raspuns, ca nu vor crede, chiar daca va invia cineva din morti, daca nu cred Scripturile. chiar si ucenicii n-au crezut in inviere pana ce Isus nu le-a tilcuit Scripturile, timp de 40 de zile, ca ei sa creada ca Scripturile vorbesc despre El.
Dacă dovezile sunt insuficiente, atenţie am zis insuficiente şi nu ineficiente, atunci fă această persoană să creadă prin faptele tale. Fii un exemplu pentru el. Cât timp va dura, nu ştim, poate fi un timp mai scurt sau mai lung în care ar accepta ideea existenţei lui Dumnezeu. Uneori este nevoie să fii un martor prin fapte şi nu doar prin vorbe. Poate acest caz este o provocare pentru tine, timp în care se “slefuieşte” viaţa ta practică de credincios. Fii tare şi ţine cont de partea practică.
să nu fiu înţeles greşit, în urma dovezilor au fost mulţi oameni care s-au întors la Dumnezeu, pur şi simplu am observat în exemplul propriu că am crezut nu în urma dovezilor.
Natura vorbeşte despre un creator, ştiinţa confirmă aceasta. Aici e frumuseţea.
Dacă dovezile sunt ineficiente, atenţie am zis ineficiente şi nu insuficiente pentru persoana X, atunci fă ca această persoană să ajungă la credinţa în existenţa lui Dumnezeu prin faptele tale. Fii un exemplu pentru el. Cât timp va dura, nu ştim, poate fi un timp mai scurt sau mai lung în care ar accepta ideea existenţei lui Dumnezeu. Uneori este nevoie să fii un martor prin fapte şi nu doar prin vorbe. Poate acest caz este o provocare pentru tine, timp în care se “slefuieşte” viaţa ta practică de credincios. Fii tare şi ţine cont de partea practică.
Mi se pare amuzanta partea din intrebarea dezbatuta, care zice: “…Va rog ajutaţi-mă să aduc un suflet la Domnul.”
Apreciez intentia curata a respectivului, despre care nu stiu ca este frate sau nu, dar presupun ca este. Mai presupun ca este la inceputul drumului cu Dumnezeu, când fiecare doreste sa “pocăiască” pe toti din jurul lui, din dragoste pentru ei si ca efect al dragostei dintâi al lui Dumnezeu pe care il simte.
Pentru ca cineva sa fie “adus” la Domnul este nevoie in primul rand de vointa lui Dumnezeu, care ne spune:
“Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.” [Romani 9:16]
Apoi urmeaza vointa omului, daca vrea sa-L cunoasca sau nu pe Dumnezeu, sincer si fara intentii ascunse. “Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima. [Ieremia 29:13]
In al treilea rand, este foarte important ca cel ce lanseaza chemarea la pocainta sa vorbeasca cu puterea Duhului lui Dumnezeu, si aceasta se poate numai daca are o viata dupa voia Domnului. Degeaba sunt un om dotat cu toate calitatile pentru a vesti evanghelia, cu vointa, cu cunostinte din Biblie daca nu traiesc evanghelia si din viata mea nu se vede clar ca sunt un copil al lui Dumnezeu. Stradaniile noastre trebuie sa fie insotite de Duhul sfant. Foarte bine a punctat userul victorious.
Degeaba vreau cu tot inadinsul sa convertesc pe cineva daca Dumnezeu nu si-a facut lucrarea in viata acelui om, adica nu l-a trecut prin acele etape de “prelucrare” prin care de cele mai multe ori sunt dureroase. Eu cand am primit chemarea lui Dumnezeu, am fost deja “prelucrat” la maxim, trecut printr-o serie de suferinte, dezamagiri si am ramas fara speranta. S-a creat deci, terenul propice pentru sămânţa adevarului. A fost deajuns sa mi se spuna ca “Domnul te iubeste si pe tine si nu tine in seama pacatele facute pana acum, pentru ca sunt facute in nestiinta”. Si eu am spus altora aceeasi afirmatie dar nu a avut acelasi efect. Asta denota faptul ca Dumnezeu lucreaza in felurite moduri.
In concluzie, noi nu trebuie sa fim un fel de “vânători de trofee”, ci in primul rand sa fim implinitori ai Cuvântului Sfânt, sa vestim evanghelia la orice faptura si sa credem ca Dumnezeu va lucra in continuare.
“tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.
Isaia 55:11″
Deci, dragul meu cititor, daca vrei sa aduci suflete la Domnul, fii mai intai TU un copil al Domnului si oamenii vazandu-L in tine pe Isus Cristos, vor dori sa “guste” si ei din bunatatea Lui.
Fie ca Dumnezeu sa fie slavit in noi toti.
să nu fiu înţeles greşit, în urma dovezilor au fost mulţi oameni care s-au întors la Dumnezeu, pur şi simplu am observat în exemplul propriu că am crezut nu în urma dovezilor.
Natura vorbeşte despre un creator, ştiinţa confirmă aceasta. Aici e frumuseţea.
să nu fiu înţeles greşit, în urma dovezilor au fost mulţi oameni care s-au întors la Dumnezeu, pur şi simplu am observat în exemplul propriu că am crezut nu în urma dovezilor.
Natura vorbeşte despre un creator, ştiinţa confirmă aceasta. Aici e frumuseţea.
Mi se pare amuzanta partea din intrebarea dezbatuta, care zice: “…Va rog ajutaţi-mă să aduc un suflet la Domnul.”
Apreciez intentia curata a respectivului, despre care nu stiu ca este frate sau nu, dar presupun ca este. Mai presupun ca este la inceputul drumului cu Dumnezeu, când fiecare doreste sa “pocăiască” pe toti din jurul lui, din dragoste pentru ei si ca efect al dragostei dintâi al lui Dumnezeu pe care il simte.
Pentru ca cineva sa fie “adus” la Domnul este nevoie in primul rand de vointa lui Dumnezeu, care ne spune:
“Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.” [Romani 9:16]
Apoi urmeaza vointa omului, daca vrea sa-L cunoasca sau nu pe Dumnezeu, sincer si fara intentii ascunse. “Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima. [Ieremia 29:13]
In al treilea rand, este foarte important ca cel ce lanseaza chemarea la pocainta sa vorbeasca cu puterea Duhului lui Dumnezeu, si aceasta se poate numai daca are o viata dupa voia Domnului. Degeaba sunt un om dotat cu toate calitatile pentru a vesti evanghelia, cu vointa, cu cunostinte din Biblie daca nu traiesc evanghelia si din viata mea nu se vede clar ca sunt un copil al lui Dumnezeu. Stradaniile noastre trebuie sa fie insotite de Duhul sfant. Foarte bine a punctat userul victorious.
Degeaba vreau cu tot inadinsul sa convertesc pe cineva daca Dumnezeu nu si-a facut lucrarea in viata acelui om, adica nu l-a trecut prin acele etape de “prelucrare” prin care de cele mai multe ori sunt dureroase. Eu cand am primit chemarea lui Dumnezeu, am fost deja “prelucrat” la maxim, trecut printr-o serie de suferinte, dezamagiri si am ramas fara speranta. S-a creat deci, terenul propice pentru sămânţa adevarului. A fost deajuns sa mi se spuna ca “Domnul te iubeste si pe tine si nu tine in seama pacatele facute pana acum, pentru ca sunt facute in nestiinta”. Si eu am spus altora aceeasi afirmatie dar nu a avut acelasi efect. Asta denota faptul ca Dumnezeu lucreaza in felurite moduri.
In concluzie, noi nu trebuie sa fim un fel de “vânători de trofee”, ci in primul rand sa fim implinitori ai Cuvântului Sfânt, sa vestim evanghelia la orice faptura si sa credem ca Dumnezeu va lucra in continuare.
“tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.
Isaia 55:11″
Deci, dragul meu cititor, daca vrei sa aduci suflete la Domnul, fii mai intai TU un copil al Domnului si oamenii vazandu-L in tine pe Isus Cristos, vor dori sa “guste” si ei din bunatatea Lui.
Fie ca Dumnezeu sa fie slavit in noi toti.
Mi se pare amuzanta partea din intrebarea dezbatuta, care zice: “…Va rog ajutaţi-mă să aduc un suflet la Domnul.”
Apreciez intentia curata a respectivului, despre care nu stiu ca este frate sau nu, dar presupun ca este. Mai presupun ca este la inceputul drumului cu Dumnezeu, când fiecare doreste sa “pocăiască” pe toti din jurul lui, din dragoste pentru ei si ca efect al dragostei dintâi al lui Dumnezeu pe care il simte.
Pentru ca cineva sa fie “adus” la Domnul este nevoie in primul rand de vointa lui Dumnezeu, care ne spune:
“Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.” [Romani 9:16]
Apoi urmeaza vointa omului, daca vrea sa-L cunoasca sau nu pe Dumnezeu, sincer si fara intentii ascunse. “Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima. [Ieremia 29:13]
In al treilea rand, este foarte important ca cel ce lanseaza chemarea la pocainta sa vorbeasca cu puterea Duhului lui Dumnezeu, si aceasta se poate numai daca are o viata dupa voia Domnului. Degeaba sunt un om dotat cu toate calitatile pentru a vesti evanghelia, cu vointa, cu cunostinte din Biblie daca nu traiesc evanghelia si din viata mea nu se vede clar ca sunt un copil al lui Dumnezeu. Stradaniile noastre trebuie sa fie insotite de Duhul sfant. Foarte bine a punctat userul victorious.
Degeaba vreau cu tot inadinsul sa convertesc pe cineva daca Dumnezeu nu si-a facut lucrarea in viata acelui om, adica nu l-a trecut prin acele etape de “prelucrare” prin care de cele mai multe ori sunt dureroase. Eu cand am primit chemarea lui Dumnezeu, am fost deja “prelucrat” la maxim, trecut printr-o serie de suferinte, dezamagiri si am ramas fara speranta. S-a creat deci, terenul propice pentru sămânţa adevarului. A fost deajuns sa mi se spuna ca “Domnul te iubeste si pe tine si nu tine in seama pacatele facute pana acum, pentru ca sunt facute in nestiinta”. Si eu am spus altora aceeasi afirmatie dar nu a avut acelasi efect. Asta denota faptul ca Dumnezeu lucreaza in felurite moduri.
In concluzie, noi nu trebuie sa fim un fel de “vânători de trofee”, ci in primul rand sa fim implinitori ai Cuvântului Sfânt, sa vestim evanghelia la orice faptura si sa credem ca Dumnezeu va lucra in continuare.
“tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.
Isaia 55:11″
Deci, dragul meu cititor, daca vrei sa aduci suflete la Domnul, fii mai intai TU un copil al Domnului si oamenii vazandu-L in tine pe Isus Cristos, vor dori sa “guste” si ei din bunatatea Lui.
Fie ca Dumnezeu sa fie slavit in noi toti.
Mi se pare amuzanta partea din intrebarea dezbatuta, care zice: “…Va rog ajutaţi-mă să aduc un suflet la Domnul.”
Apreciez intentia curata a respectivului, despre care nu stiu ca este frate sau nu, dar presupun ca este. Mai presupun ca este la inceputul drumului cu Dumnezeu, când fiecare doreste sa “pocăiască” pe toti din jurul lui, din dragoste pentru ei si ca efect al dragostei dintâi al lui Dumnezeu pe care il simte.
Pentru ca cineva sa fie “adus” la Domnul este nevoie in primul rand de vointa lui Dumnezeu, care ne spune:
“Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.” [Romani 9:16]
Apoi urmeaza vointa omului, daca vrea sa-L cunoasca sau nu pe Dumnezeu, sincer si fara intentii ascunse. “Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima. [Ieremia 29:13]
In al treilea rand, este foarte important ca cel ce lanseaza chemarea la pocainta sa vorbeasca cu puterea Duhului lui Dumnezeu, si aceasta se poate numai daca are o viata dupa voia Domnului. Degeaba sunt un om dotat cu toate calitatile pentru a vesti evanghelia, cu vointa, cu cunostinte din Biblie daca nu traiesc evanghelia si din viata mea nu se vede clar ca sunt un copil al lui Dumnezeu. Stradaniile noastre trebuie sa fie insotite de Duhul sfant. Foarte bine a punctat userul victorious.
Degeaba vreau cu tot inadinsul sa convertesc pe cineva daca Dumnezeu nu si-a facut lucrarea in viata acelui om, adica nu l-a trecut prin acele etape de “prelucrare” prin care de cele mai multe ori sunt dureroase. Eu cand am primit chemarea lui Dumnezeu, am fost deja “prelucrat” la maxim, trecut printr-o serie de suferinte, dezamagiri si am ramas fara speranta. S-a creat deci, terenul propice pentru sămânţa adevarului. A fost deajuns sa mi se spuna ca “Domnul te iubeste si pe tine si nu tine in seama pacatele facute pana acum, pentru ca sunt facute in nestiinta”. Si eu am spus altora aceeasi afirmatie dar nu a avut acelasi efect. Asta denota faptul ca Dumnezeu lucreaza in felurite moduri.
In concluzie, noi nu trebuie sa fim un fel de “vânători de trofee”, ci in primul rand sa fim implinitori ai Cuvântului Sfânt, sa vestim evanghelia la orice faptura si sa credem ca Dumnezeu va lucra in continuare.
“tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.
Isaia 55:11″
Deci, dragul meu cititor, daca vrei sa aduci suflete la Domnul, fii mai intai TU un copil al Domnului si oamenii vazandu-L in tine pe Isus Cristos, vor dori sa “guste” si ei din bunatatea Lui.
Fie ca Dumnezeu sa fie slavit in noi toti.