Moldova Creştină

Eu m-am asteptat ca acest subiect sa fie dezbatut mult mai pe larg, dar articolul este neasteptat de scurt si sumar. Eu fac parte dintr-o biserica baptista, dar cunosc foarte bine cultul si doctrina penticostala. Apreciez favorabil ambele confesiuni, dar daca ar trebui sa fac o noua religie, as face o fuziune intre doctrina baptista si cea penticostala, inlaturand ce este in plus. De exemplu, un punct forte la penticostali este promovarea puternica a inchinarii prin muzica, in aproape toate formele ei de exprimare. Acest lucru este conform cu Biblia pentru ca in psalmi ne indeamna sa laudam pe Domnul cu toate instrumentele si chiar cu jocuri (adica cu dansul). Baptistii insa. sunt foarte selectivi in aceasta privinta si nu dau voie la muzica ritmata si cea populara. Prin aceasta pierd foarte mult intrucat in primul rand restrictia nu are temei biblic si in al doilea rand pentru ca oamenii in general iubesc stilul de muzica populara.
Un aspect esential si la vedere este diferenta in modul de rugaciune. Modul de manifestare penticostal in momentele de rugaciune este unul galagios si haotic, adunarea rugandu-se simultan si cu voce tare, creindu-se o atmosfera de discomfort, in care nu se intelege om cu om, si care a constituit nu de putine ori un element descurajant pentru incepatori sau vizitatori. Dupa parerea mea aceasta situatie are la origine tolerarea manifestarilor individuale de extrema, in care oameni cu frustrari interioare si complexati doreau sa iasa in evidenta cu orice pret, cautand sa impresioneze pe cei din jur cu prioritate si mai putin pe Dumnezeu.
La Baptisti exista un cu totul alt mod de rugaciune in grup, manifestandu-se prin modul individual de exprimare cu voce tare, pe rând si unul dupa altul. Eu personal nu agreez nici acest fel de rugaciune, pentru ca nu poti sa ajungi intr-o intimitate de gandire cu Dumnezeu, constient fiind ca cei din jur te aud si ar putea sa te critice pentru eventualele neajunsuri in exprimare. Prejudecatile generate de aceasta stare au determinat ca rugaciunile sa fie şablonate in cea mai mare parte, nesincere si de conjunctura.
Spre deosebire de baptisti, la penticostali s-a cam "sarit peste cal" cu manifestarile duhului sfant si asta tot datorita dorintei de senzational a unora dintre membri. Ajunge sa cautam pe youtube clipuri despre bisericile penticostale din America si ne vom da seama de "halul" in care a decazut biserica Domnului datorita goanei dupa senzational. Dorinta de a vorbi in limbi si de a prooroci sunt cele mai frecvente intre penticostali. Prin aceasta nu se cauta altceva decat o recunoastere tacita a unei oarecare superioritati in comparatie cu restul adunarii, dar totodata se urmareste si experimentarea de senzatii tari.
Un alt aspect pe care il vedem diferit la cele doua confesiuni este accentul pus pe ţinuta femeii in si in afara adunarii. Poti recunoaste de la distanta o femeie penticostala dupa vestimentatie, din care se distinge clar baticul. La baptisti se constata o toleranta mai mare in aceasta privinta.
In concluzie, cu toate diferentele ce exista, baptistii si penticostalii constituie vârful de lance in lucrarea lui Dumnezeu, fiind confesiunile cu cea mai mare acuratete in vestirea evangheliei si avand ca membri pe cei mai devotati credinciosi si slujitori in lucrarea Domnului.
Dumnezeu sa binecuvanteze deopotriva si pe unii si pe altii.

In unele puncte ai dreptate frate drag...dar incearca sa privesti adanc prin lumina Duhului Sfant in cuvantul lui Dumnezeu si vei vedea ca jocurile si muzica ritmatica nu este placuta Domnului,si rugaciunile in grup sau pe rand sant ok pt Dumnezeu pt ca pt El conteaza inima omnului!!! DOMNUL iSUS SA TE BINECUVANTEZE FRATE DRAG!!!

Ai dreptate, dar nu in totalitate (cateva afirmatii legate de penticostali sunt eronate mai mult sau mai putin).
In rest ce sa spun..mia placut punctul tau de vedere si ca ai fost sincer legat de ceea ce crezi.
Domnul sa te binecuvanteze!

silv3rboss
ai afirmat: "cateva afirmatii legate de penticostali sunt eronate mai mult sau mai putin"
As fi bucuros sa le detailezi si sa le corectezi. Sincer, eu n-am intentia sa denigrez pe nimeni, si imi place confruntarea de idei.
Fii binecuvantata !

Fratele Vasile a dat dovada de mult tact si eleganta evitand sa abordeze subiectele mai delicate.
Mai sunt si alte diferente
-in biserica baptista este pus mai mult accentul pe studiu biblic fata de biserica penticostala;
- multor cantari preluate de la penticostali le sunt modificate textele deoarece unele lasa de dorit;
- penticostali acuza baptistii ca sunt "reci" pt ca nu abordeaza un anume stil de rugaciune;
- copii si tinerii baptisiti sunt mult mai dedicati invataturii in vederea unei viitoare profesii ;
- bisericile baptiste sunt mult mai bine organizate si exista o disciplina;
- penticostalii sunt mult mai sociabili decat baptistii.

"oful meu"? In localitatea in care locuiesc nu este nici o biserica baptista, in schimb sunt 3 penticostale mici (pt ca nu se inteleg intre ei)

http://www.abaptistvoice.com/Romana/Enter_Roman... la adresa asta poti cunoaste baptisti istorici ma bucur ca nu ati fost inselata de viziuni,limbi si vise penticostale.Har si pace.

Multumesc voua pentru raspuns.

intradevar este cam trist cind un grup crestin crede ca numai ei sint adevarati crestini care il iubesc pe Dumnezeu. Si este foarte trist ca ei crerd cal slujesc pe Domnul. Dar sanuitam ca Domnul Isusus sia dat viata pe crucea dela golgota si a inviat atreia zi cas noi sa avem viata vesnica [cei ce cred in el] penticostali, baptisti catolici , etc toti am fost pierduti osinditi la moarte, asa ca numele adunarii pe care multi nici nustiu ce inseamna se bazeaza cea ce nare nimic inlegatura cu salvare sufletului

Vai, dar argumente mai proaste nu am vazut vreodata! Sunt de acord cu varierea muzicii bisericesti sau a mijloacelor de rugaciune, dar de aici, pana la a demonstra superioritatea unei confesiuni fata de alta... Fara deosebire, toate confesiunile neo-protestante sunt porcarii, inventii omenesti, care, destinate unui "public tinta" limitat, mai mult fac paguba imaginii Bisericii Nationale, decat bine credinciosilor lor!

Mi se face impresia că comentezi la articole fără să le citești.

Se pare ca tu nici macar nu ai credinta in Dumnezeu, nu cunosti Cuvantul lui Dumnezeu si ai intrat sa comentezi articole crestine. E normal sa nu fi de acord si sa reactionezi obraznic.
Nu s-a mentionat deloc de o anumita superioritate pe acest site, pentru ca religia nici macar nu este o conditie pentru mantuire. Biserica este casa lui Dumnezeu si fiind asa, are regulile stabilite tot de Dumnezeu. Biserica care nu respecta regulile lui Dumnezeu nu poate fi numita casa lui Dumnezeu si nu ajuta pe nimeni sa se apropie de El si sa fie mantuit. Pentru cineva ca tine care nu pune mare pret pe credinta in Dumnezeu, e firesc sa bage in aceeasi oala toate bisericile si toate religiile.
Citeste Biblia, pocaieste-te si nu va mai trebui sa tii seama de ce zic oamenii. Vei sti singur ce si cum e bine.
Fii binecuvantat !

Nu mi se pare deloc evident cum ai ajuns la concluziile astea. Daca am criticat filosofia neo-protestanta, asta inseamna ca nu am credinta?

Daca ai criticat pe neo-protestanti, ai facut-o pentru ca nu-i cunosti deloc. Ei sunt fratii Domnului Isus si copiii lui Dumnezeu. Oricum pe noi nu ne afecteaza criticile intrucat sunt proorocite de mult timp si ele doar se implinesc:
"Veţi fi urîţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit." Matei 10:22.
Deci, asta este ...
Vrei sa ai o relatie directa, fara intermediari, cu Domnul Isus ? Pocaieste-te !

"Ei sunt fratii Domnului Isus si copiii lui Dumnezeu"
Exact ceea ce imi starneste nemultumirea: limbaj de lemn, de "pocait". Vrei sa ai o relatie directa cu Dumnezeu (de fapt, nu ca vrei...esti obligat!)? Iubeste si asculta pe Iisus cu sinceritate si daruire, nu prin prisma unor dogme si confesiuni inventate de oameni!

Nu stiu de unde ai aceasta repulsie fata de termenii biblici, dar acestea sunt din Cuvantul lui Dumnezeu, adica sunt inspirate chiar de Dumnezeu.
"Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi Suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El." 1 Ioan 3:1
"Prea iubiţilor, acum Suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s-a arătat încă... " 1 Ioan 3:2
Tu esti un copil al lui Dumnezeu ? Daca nu esti inca, nu zabovi. Pocaieste-te AZI.

Biserica ta – Cine este întemeietorul ei?24 ianuarie 2010 ·



Biserica ta – Cine este întemeietorul ei? D e ce există astăzi o aşa varietate de biserici? Oare toate sunt adevărate? Le-a înfiinţat Domnul Isus pe fiecare? Dacă nu, care este cea adevărată, cea înfiinţată de Mântuitorul? Cristos a întemeiat un singur fel de biserică şi ei i-a promis victorie asupra porţilor iadului şi prezenţa sa continuă în mijlocul lor. De aceea, considerăm importantă cunoaşterea originii bisericii din care faci parte, fiindcă o biserică adevărată, astăzi, trebuie să se identifice cu cea întemeiată de Isus în doctrină, practică şi origine. Dacă vreuna din aceste cerinţe nu este îndeplinită de biserica în care eşti membru, atunci pretenţia ei de a fi biserică a lui Cristos este nejustificată. Prezentăm în continuare, pe scurt, originea principalelor biserici: Bisericile baptiste: din materialul pregătit de Ioan Botezătorul, Isus a organizat şi întemeiat Biserica Sa în timpul lucrării sale personale aici pe pământ. Îl găsim pe Isus proclamat ca Întemeietor în Mat. 16:18, „Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.” Contrar credinţei multora, biserica a fost fondată înaintea Cincizecimii. Apostolii au reprezentat prima biserică. Ei îndeplineau toate cerinţele unei biserici: Aveau Evanghelia Erau credincioşi botezaţi Se întruneau ca şi corp organizat şi aveau chiar şi casier Aveau acelaşi Cap ca şi biserica de astăzi, Isus Cristos Aveau rânduiala botezului şi lor le-a fost instituită Cina Domnului Se adunau împreună ca biserică pentru rugăciune înaintea Cincizecimii Au convocat o adunare generală pentru a-l înlocui pe unul care a căzut din funcţia sa. Bisericile baptiste au existat din timpul lui Cristos până în prezent. De-a lungul istoriei au fost cunoscuţi sub multe nume diferite: montanişti, tertulieni, novaţieni, donatişti, paterinieni, albigenzi, waldenzi, lolarzi, anabaptişti (însemnând rebotezători), iar în final s-a renunţat la ana şi au fost cunoscuţi doar ca baptişti. Aceste nume le-au fost date de duşmanii lor în semn de reproş. Nu intenţionăm să spunem că orice biserică ce îşi zice baptistă este neapărat o biserică adevărată, dar susţinem că bisericile adevărate se află printre cei care se numesc baptişti. Trebuie subliniat că baptiştii nu sunt „protestanţi.” Aceştia din urmă au ieşit din catolicism. Baptiştii nu au fost niciodată catolici. Dacă va privi cineva la mulţimea diferitelor denominaţii, va observa că atunci când Cristopher Columb a ajuns la ţărmurile Americii, în lume nu existau decât două organizaţii care îşi ziceau biserică: baptiştii şi catolicii (atât ramura apuseană cât şi cea răsăriteană). Biserica Catolică (în latină catolic înseamnă universal): În 313 d.Cr. Constantin (împăratul Romei), din motive politice a luat decizia de a deveni creştin. Constantin a chemat bisericile existente să participe la un conciliu care a avut loc în 325 d. Cr. Deşi nu toate bisericile au luat parte la conciliu, acesta a fost începutul clar a ceea ce mai târziu s-a dezvoltat în Biserica Catolică sau „universală.” Deşi aceasta pretinde că apostolul Simon Petru a fost primul „papă,” Grigorie cel Mare este acela care a îndeplinit această slujbă pentru prima dată. El a devenit primul papă în 590 d.Cr. Puţin înaintea ultimului Conciliu Răsăritean, ţinut la Constantinopol în anul 869 d. Cr., papii celor două ramuri ale catolicismului, Nicolae I la Roma şi Pontius Grecul la Constantinopol au ajuns să se excomunice reciproc. Aceasta este data începerii schismei în urma căreia grupul minoritar s-a dezvoltat în Răsărit în ceea ce cunoaştem astăzi sub numele de ortodoxism. Biserica Luterană: Fondată de Martin Luther în 1520 d.Cr. Aceasta a fost prima separare protestantă de Biserica Catolică. Biserica Episcopală: Fondată de Henry al VIII-lea în 1534 d.Cr.. Se mai numeşte şi Biserica Anglicană. A ieşit din Biserica Catolică. Biserica Prezbiteriană: Fondată în 1536 d.Cr. de John Calvin, care era catolic; John Knox a fost unul din promotorii ei timpurii care a reuşit să facă din Biserica Prezbiteriană religia de stat a Scoţiei. Biserica Metodistă: Fondată în 1735 d.Cr. de John şi Charles Wesley care au fost membrii ai Bisericii Anglicane. Ei au intenţionat să formeze din aceasta o societate şi nu o biserică. Amândoi au murit membrii ai Bisericii Anglicane. Biserica Creştină: Fondată în 1827 d.Cr. de Alexander Campbell care a fost un prezbiterian. Cunoscută ca Bisericile lui Cristos sau Ucenicii. Bisericile Sfinţeniei a apărut în 1830 ieşind din Biserica Metodistă şi păstrând învăţăturile lui John Wesley despre sfinţirea instantanee şi abolirea păcatului până la perfecţiune. Bisericile şi grupările din cadrul acestei mişcări poartă diferite nume ca Biserici ale lui Dumnezeu (există peste 200 de grupuri de acest fel), Biserica Nazarinenilor (fondată în 1895 de Phineas Bressee în California), etc. Bisericile Penticostale au apărut la începutul secolului XX în Topeka, Kansas (1901) şi Los Angeles (1906) la Azusa Street Mission, căminul infamei femei predicator Aimie Simple MacPherson. Penticostalismul îşi are rădăcinile în mişcarea Sfinţeniei şi este în mare măsură responsabil pentru apariţia mişcării carismatice şi a altor numeroase grupuri mai mici care urmează, de obicei, un autoproclamat profet ale cărui cuvinte sunt considerate inspirate. Deşi există unele biserici penticostale independente, majoritatea s-au organizat în denominaţii. Culte moderne: Sfinţii zilelor de pe urmă sau Biserica mormonă a fost fondată de Joseph Smith în 1830. Mormonismul nu se bazează pe Biblie, ci pe Cartea lui Mormon şi alte cărţi ridicate la rang de Scriptură. Biserica Adventistă de ziua a şaptea a apărut în 1863 d.Cr. Deşi mişcarea a început în 1844 cu William Miller, aceasta nu a devenit o denominaţie oficială decât în 1863 sub conducerea lui Joseph Bates, James White şi a soţiei sale, Ellen Harmon White, ale cărei scrieri sunt considerate autoritate în interpretarea Bibliei. Ei cred în ţinerea Legii morale şi a unei părţi din cea ceremonială. Nu se întrunesc duminica, în prima zi a săptămânii, ci sâmbăta, după modelul Sabatului evreiesc. Martorii lui Iehova sunt cunoscuţi sub acest nume doar din 1931. Ei au fost numiţi milenişti sau studenţi internaţionali în Biblie. Înainte de aceasta, s-au numit russelliţi, de la fondatorul lor, Charles Taze Russell. Primul grup oficial a fost fondat de Russell în 1872. Bisericile Carismatice au apărut la sfârşitul anilor ’50 şi începutul anilor ’60 printre principalele denominaţii non-penticostale, punând accent pe experienţele penticostale ca vorbiri în limbi, vindecări şi variate fenomene fizice (căderi, leşinuri, râs necontrolat şi alte excese). Deşi carismaticii se găsesc printre toate denominaţiile protestante şi chiar printre romano-catolici, în prezent, multe biserici şi denominaţii ce erau penticostale au devenit carimatice în doctrină şi practică. Creştinii după Evanghelie, sau Fraţii, au apărut în Plymouth, Anglia în anul 1831 fiind înfiinţaţi de A.N. Groves şi J.N. Darby . Sunt împărţiţi în multe grupuri, unii cooperând cu alte denominaţii alţii refuzând orice fel de cooperare. Bisericile Menonite au rădăcini baptiste, fiind numiţi după Menno Simmons, un proeminent predicator anabaptist, dar astăzi sunt împărţiţi în multe grupuri. Nu mai sunt identificaţi cu baptiştii, iar unii dintre ei practică stropirea sau turnarea de apă în locul imersiei. Pun accent pe acţiuni sociale, şi militează pentru pace, majoritatea menoniţilor având patru rânduieli: botezul credinciosului, Cina Domnului, spălarea picioarelor şi sărutarea frăţească. Mişcarea ecumenică modernă îşi are originea în Edinburgh Missionary Conference ţinută în anul 1910. Consiliul Mondial al Bisericilor a fost înfiinţat în Amsterdam în 1948 ca rezultat al Conferinţei din Edinburgh. Consiliul include aproape în unanimitate toate denominaţiile majore şi favorizează teologia liberală şi politica de stânga. Mişcarea ecumenică este în prezent foarte populară printre pastorii şi bisericile ce s-au îndepărtat de doctrina biblică în favoarea popularităţii şi audienţelor mari. Chiar şi printre baptişti se găsesc persoane care cooperează cu biserici penticostale, ortodoxe şi romano-catolice, alături de alte organizaţii şi biserici nescripturale. Fără îndoială că această mişcare va avea ca rezultat unirea bisericilor într-o singură biserică mondială, despre care vorbeşte Biblia ca existând în zilele de pe urmă. Informaţiile conţinute în acest articol au fost preluate din următoarele surse: Encyclopedia Britannica, Urma sângelui de J.M. Carroll, The Church that Jesus Built de Roy Mason, Baptist History and Succesion de Chas. B. Stovall, The Handbook of Denominations de Frank S. Mead, A Concise Dictionary of Christian Tradition de Douglas, Elwell, Toon.