Ce se întâmplă când credinciosul este blestemat?
Dacă aţi vizitat acest portal puteţi să vă abonaţi la RSS feed. Mulţumesc pentru vizită!
În acest articol vrea să răspund la următoarea întrebare primită:
Ce se întâmpla când un credincios este blestemat? Dar dacă cel care l-a blestemat îi este rudenie, dar nu este credincioasă aceasta rudenie?
În popor există foarte multă superstiţie şi înşelăciune cu privire la blestem. Adevărul absolut despre lucrurile spirituale se află în Biblie care este Cuvântul lui Dumnezeu. De aceea, vrem să vedem ce spune Biblia la acest subiect.
Blestemul neîntemeiat nu are putere
Dumnezeu spune în Cuvântul Său astfel:
Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. (Proverbele lui Solomon 26:2)
Acest adevăr se aplică în aceeaşi măsură credincioşilor în Domnul Isus cât şi necredincioşilor. Chiar ieri discutam cu o fostă colegă a mea de la Universitate şi mi-a spus că şefa ei ori de câte ori are un conflict cu cineva din lucrători, trimite pe secretară sau altcineva să aprindă lumânări la biserică şi să ceară de la Dumnezeu astfel blestemul asupra persoanei respective. Fosta colegă de universitate mi-a mai spus că nu li s-a întâmplat nimic oamenilor asupra cărora căuta să cheme blestemul această şefă, dar fiica ei în schimb a nimerit în accident de două ori iarna trecută şi accidentele au fost foarte grave.
Blestemul lui Iotam
Indiferent de faptul dacă este rudă sau nu, noi trebuie să privim pe fiecare om ca şi pe aproapele nostru pe care suntem chemaţi să-l iubim ca pe noi înşine. Dacă blestemul unei rude este neîntemeiat, stai fără grijă pentru că nu te va afecta, dar dacă are temei, grăbeşte-te să te împaci cu Dumnezeu şi cu ruda ta sau oricine ar fi omul acela.
Ghedeon a fost judecătorul care a izbăvit pe Israel de sub asuprirea Madianiţilor. Ghedeon a avut şaptezeci de fii, ieşiţi din el, căci a avut mai multe neveste. Unul din aceşti fii a fost Abimelec care după moartea tatălui său a mers la locuitorii Sihemului şi le-a cerut sprijinul, apoi a venit şi a omorât pe toţi fraţii săi, doar Iotam reuşind să fugă şi să scape cu viaţă. Când locuitorii Sihemului au venit să-l ungă ca şi împărat pe Abimelec, a venit şi Iotam care a stat pe munte Garizim, în depărtare, şi a rostit acest blestem:
Acum, oare cu adevărat şi cu toată curăţia aţi lucrat voi, făcând împărat pe Abimelec? Aţi arătat voi bunăvoinţă faţă de Ierubaal (Ghedeon) şi de casa lui? V-aţi purtat voi oare cu el potrivit cu slujba pe care v-a făcut-o? – Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi; şi-a pus viaţa în primejdie, şi v-a izbăvit din mâna lui Madian, şi voi v-aţi ridicat împotriva casei tatălui meu, i-aţi ucis fii, şaptezeci de oameni, pe aceeaşi piatră, şi aţi făcut împărat peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru. – Dacă într-adevăr şi cu toată curăţia v-aţi putat voi astăzi faţă de Ierubaal şi casa lui, bine! Abimelec să fie bucuria voastră, şi voi să fiţi bucuria lui! Dacă nu, să iasă un foc din Abimelec, şi să mistuie pe locuitorii din Sihem şi casa lui Milo; şi un foc să iasă din locuitorii Sihemului şi din casa lui Milo, şi să mistuie pe Abimelec! (Judecători 9:16-20)
Doar peste trei ani, Dumnezeu a adus la îndeplinire acest blestem al lui Ierubaal şi chiar a făcut să fie aplicată pedeapsa prin foc. Locuitorii din Sihem s-au răsculat împotriva lui Abimelec care i-a biruit în luptă şi apoi a venit şi a pus foc cetăţii lor. De acolo, Abimelec a mers la cetatea Tebeţ unde a murit fiind lovit de piatră ce a fost aruncată de pe zid de o femeie. La încheierea capitolului 9 din cartea Judecători Dumnezeu spune:
Astfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care-l făcuse tatălui său, ucizând pe cei şaptezeci de fraţi ai lui; şi Dumnezu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care-l făcuseră. Astfel s-a împlinit faţă de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal. (Judecători 9:56-57)
Iotam a fost fratele lui Abimelec, dar blestemul lui a ajuns la împlinire pentru că a fost întemeiat.
Să nu blestemăm pe nimeni
Domnul Isus ne învaţă în vestita predică de pe munte să nu blestemăm pe nimeni:
Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti vrăjmaşul tău.” Dar eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc, ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit. (Ev. Matei 5:43-48)
La Epistola către Romani, Apostolul Pavel a mai scris:
Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc; binecuvântaţi şi nu blestemaţi. (Romani 12:14)
Dumnezeu să ne păzească de blestem şi să ne păstreze totdeauna binecuvântarea Lui.
În Det.23:5 se spune „Domnul, Dumnezeul tău, a schimbat blestemul acela in binecuvântare, pentru că tu eşti iubit de Domnul, Dumnezeul tău.” Biblia ne spune că D-zeu ne iubeşte. Cu puterea dragostei divine Blestemul poate fi transformat în Binecuvântare. Dumnezeu are puterea de a transforma blestemul în Binecuvântare. Noi suntem copiii lui Dumnezeu, D-zeu ne iubeşte. Noi putem spune „toate cuvintele rele, toate blestemurile, care au fost trimise asupra mea, cu ajutorul lui Dumnezeu îşi pierd toată puterea”.
Încă ceva…În tradiţiile budiste se explică, că blestemurile sunt ca nişte săgeţi otrăvitoare, care sunt îndreptate spre voi.. dacă în voi sa infipt o săgeată otrăvitore, ce veţi face?. Trebuie mai repede so zmulgeţi. Nu trebuie să vă gândiţi şi să vă puneţi întrebări de felul „dar ce fel de otravă e pe această săgeată? Intresant, dar din ce copac e făcută săgeata? Poate arţar sau stejar? Dar pana? E pană de vultur sau vrabie?”:) Nu trebuie să pierdem timpul cu astfel de întrebări, deoarece, atât timp cât punem astfel de întrebări ce se întâmplă cu otrava? Ea pătrunde în corpurile noastre şi ne paralizează.
Mulţumim autorului pentru acest subiect. Odată mă gîndeam “cuvîntul are putere, dar blestemul?” Vreau să accentuiez din mesajul pe care l-am citit: Blestemul neîntemeiat nu are putere, îndrăznesc să adaug, că blestemul nemeritat se poate întoarce la acel care a rostit acest blestem. Asta ne aminteşte despre ceea că trebuie să fim foarte atenţi cu cuvintele pe care le rostim. Să fim foarte atenţi ca să nu blestemăm viaţa cuiva, deoarece se poate întâmpla, că totul se va întoarce la voi înşivă.
Iar ca să putem trăi o viaţă binecuvîntatâ, unul dintre secretele a astfel de vieţi este să dăm multe binecuvântări altora. Nu prin cadouri scumpe sau careva obiecte, dar să ducem cât mai multe cuvinte binecuvântate. Cu cât mai multe cuvinte de bine, de binecuvântare vom oferi altora, cu atât mai multe binecuvântări vom primi de la Domnul.
Dar cum ramane cu faptul ca Dumnezeu a blestemat lumea ptr. om? Ce intemeiere avea acel blestem?
Sau faptul ca toti oamenii au cazut sub blestem din cauza pacatului primului, asta era intemeiat?
Sau orbul fara pacat, care a fost blestemat doar ca Dumnezeu sa-si arate slava?
Sau Iisus Hristos pe care Tatal l-a facut blestem ptr noi?
E un subiect foarte delicat… Si desi blestemul neintemeiat nu-si atinge tinta, totusi e valabil doar pr cei credinciosi. Ptr cei necredinciosi nu e valabil, ptr ca omul ne-pocait e sub blestem oricum si pedeapsa pacatului e mereu asupra lui… Asa ca in lumea lui Satan traieste si din blestem in blestem merge…
Foarte delicat subiectul… nu cred ca articolul de mai sus e indeajuns ptr a lamuri ceva… Sunt cazuri si cazuri…