Ce ţi se va întâmpla dacă nu ierţi pe aproapele tău?
În lumea noastră există foarte multă ură şi oamenii nu se pot ierta unii pe alţii. Astfel, copiii nu pot ierta părinţii, părinţii nu pot ierta copiii, soţii nu se pot ierta unul pe altul, fraţii rămân cu supărări între ei de zeci de ani de zile. Şirul acesta de exemple poate fi prelungit la nesfârşit. Consecinţele sunt multe şi grave în viaţa celor ce nu pot ierta pe aproapele lor. În acest articol vreau să prezint câteva consecinţe ale refuzului de a ierta, aşa cum le găsim pe paginile Sfintelor Scripturi.
Fii gata să ierţi totdeauna
Biblia ne relatează următorul caz:
Atunci Petru s-a apropiat de El (Isus), şi i-a zis: „Doamne, de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?? Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte….? (Evanghelia după Matei 18:21-22)
Întrebarea lui Petru a fost până la ce limită putem să iertăm, iar limita şi-a pus-o el singur: „până la şapte ori?. Este vorba de aceeaşi persoană care îţi greşeşte de mai multe ori. Domnul Isus a folosit o figură de stil când a zis „până la şaptezeci de ori câte şapte?, ca să arate că trebuie să fim gata să iertăm pe aceeaşi persoană de un număr nelimitat de ori. De altfel, dacă cineva poate să numere până la şapte ori când cineva îi păcătuieşte, nimeni nu va sta să-şi ia notiţe, ca să numere de câte ori cineva păcătuieşte până se va împlini 490 de ori. Aceasta a fost o hiperbolă folosită intenţionat de Domnul Isus, ca să arate că trebuie să fim gata să iertăm pe oamenii care au păcătuit împotriva noastră ori de câte ori ei ne cer iertare.
Să iertăm pe oameni după măsura în care ne-a iertat Dumnezeu pe noi
Apostolul Pavel a scris aşa:
Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi. (Coloseni 3:13)
Modelul nostru de iertare este Hristos, iar El ne-a iertat totul şi deplin, făcând din noi oameni noi. Aşa trebuie şi noi să iertăm pe alţii şi dacă comparăm măsura în care au greşit oamenii faţă de noi cu ceea ce am greşit noi faţă de Dumnezeu, totdeauna vom fi gata să iertăm pe aproapele nostru. Iată ce a spus Domnul Isus lui Petru în continuare, după ce i-a spus că trebuie să ierte pe aproapele „de şaptezeci de ori câte şapte?, adică fără limită…
De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi. A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni. Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, şi tot ce avea, şi să se plătească datoria. (aşa era corect să procedeze cu robul lui) Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat, şi a zis: „Doamne, mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti tot.? Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul, şi i-a iertat datoria. (Evanghelia după Matei 18:23-26)
Omului acestuia i-a fost iertată o datorie foarte mare. Zece mii de lei pe care îi datora, de fapt, sunt zece mii de talanţi şi aceasta echivalează cu 3,000,000,000 dolari USA. Promisiunile lui de a întoarce toată datoria se pare că erau o aberaţie pe care o repeta din pricina disperării în care se afla. Acum, însă, a experimentat o iertare pe care nu se aştepta nici odată să o primească. Dacă a experimentat aşa ceva, este normal să aşteptăm de la el că va ierta pe oricine de acum înainte în aceeaşi măsură. Aşa ar fi trebuit să fie, dar…
Nu toţi oamenii care au experimentat iertare la adresa lor pot să ierte pe alţii în aceeaşi măsură…
Biblia spune în continuare:
Robul acela, când a ieşit afară (de la stăpânul care tocmai îi iertase gigantica lui datorie…) a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el, şi-l strângea de gât, zicând: „Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.? (Evanghelia după Matei 18:28)
Acest rob, pe semne, s-o fi gândit despre tovarăşul său că, uite, din pricina lui mai nu a ajuns să fie vândut în robie împreună cu toată familia… Deci, el încă era cu gândul la problemele lui în loc să se bucure de iertarea primită. Tocmai faptul că nu se putea rupe de trecutul lui îl făcea să nu poată ierta pe cel ce i-a greşit, pentru că iată ce s-a întâmplat mai departe:
Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga, şi zicea: „Mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti.? Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până va plăti datoria. (Evanghelia după Matei 18:29-30)
Te întrebi, cum se poate aşa ceva? Aceeaşi întrebare şi-au pus-o şi prietenii acestui om…
Dacă nu iertăm păcatele greşiţilor noştri, anulăm iertarea lui Dumnezeu faţă de noi
Iată ce spune Scriptura că s-a întâmplat în continuare:
Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult, şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acela, şi i-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?? Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora. Tot aşa va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.? (Evanghelia după Matei 18:31-35)
Imediat după ce le-a spus ucenicilor modelul de rugăciune pe care o cunosc toţi creştinii drept rugăciunea „Tatăl nostru?, Domnul Isus a spus:
Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. (Evanghelia după Matei 6:14-15)
Cunosc oameni care vin la biserică, se consideră creştini şi mântuiţi, dar au conflicte nerezolvate de ani de zile şi în tot acest timp nu iau parte la Cina Domnului, crezând că prin aceasta arată frică de Dumnezeu. Cei ce au cu adevărat frică de Dumnezeu, iartă pe cei ce le-au greşit şi se împacă cu ei.
Ai iertat pe toţi oamenii care ţi-au greşit? Ştiu că sunt oameni care poate au făcut lucruri murdare şi nelegiuite la adresa ta şi ca este greu să-i ierţi. Dar ce înseamnă iertarea pe care trebuie să le-o oferi lor pe lângă iertarea pe care ai primit-o de la Dumnezeu prin credinţă în Hristos Isus?